Serban Huidu a avut ghinion

Orice schior cât de cât experimentat știe că schiul nu e un sport extrem și că, în orice caz, nu e un sport periculos (decât pentru sinucigași). Schiorii știu că schiul, dacă-l respecți, e orice altceva, numai pericol nu. În general, accidentele de schi de pe pârtiile austriece, germane, italienești, franțuzești sau elvețiene înseamnă ghinion (mă feresc să aduc vorba despre pârtiile din România).


Da, Șerban Huidu, un schior foarte bun, a avut ghinion, chiar dacă cei mai cârcotași dintre noi pot spune că s-a lăsat un pic furat de plăcerea de a schia pe o pârtie ca în Rai (dacă acolo vor fi fiind pârtii de schi). Filmulețul de pe blogul lui arată, ironic, că, la un moment dat, îi cam taie calea unui alt schior, dar lucrul ăsta poate fi pur si simplu o întâmplare si atât.

Importante mi se pare acum două lucruri:

1) Faptul că mai toți românii îi țin pumnii lui Huidu în aceste zile arată că popularitatea unei vedete TV (dar nu oricărei) se poate transforma, în cazurile fericite, într-o dragoste asemănătoare celei pentru un membru al familiei.

2) Mergeti la schi, oameni buni, orice vârstă ati avea. Slavă Domnului, nu se schiază în sală (decât prin Dubai), iar oameni care schiază sunt ceva mai sănătosi, ceva mai fericiti, ceva mai cultivati. Deci, e de bine.

UPDATE. Aici e povestea despre accident si filmuletul despre care vorbesc mai sus (asta dacă nu vreti să căutati pe blogul lui Huidu)

Băsescu, seful Alexandrinei Gâtej

Oare Traian Băsescu va vorbi peste o oră despre cariera ratată din Securitate a consilierei sale Alexandra Gâtej? (care n-a apucat să fie securistă întrucât a fost racolată în septembrie, iar Securitatea stearsă oficial în decembrie).

UPDATE 1. Desigur, Traian Băsescu a tăcut întelept când a venit vorba despre peripetiile securesti ale consilierei Gâtej. A făcut pe niznaiul, ceea ce, până la urmă, era logic (consider că a răspuns cel mai convenabil pt el).


UPDATE 2. Tot în fugă (deh, trebuia predat textul) am scris si Tableta TV, în care n-am reusit (nici nu mi-am propus) să acopăr toată conferinta de presă.

Secretele statelor

Fanii lui Traian Băsescu îşi apreciază idolul şi pentru că pare să nu aibă dubii (tot aşa cum cei care nu-l suferă sunt enervaţi de discursul lui didatic, în sentinţe).

În fine, oastea lui Băsescu încă îşi dă coate, de plăcere, la fiecare hăhăială, chiar şi atun ci când aceasta vine ca nuca în perete, aceeaşi hăhăială fiind văzută de oastea anti-Băsescu ca o necuviinţă (scuzaţi eufemismul) nepotrivită dem ni tăţii sale.

În acest context, sunt curios cum a fost recepţionată cea de aseară, de la conferinta de presă televizată. 

Citez: "Secretele statelor nu pot fi subiect de punere în presă. Acţiunea WikiLeaks a făcut foarte mult rău. Din foarte multe motive. Se poate scrie o carte, hă-hă-hă, cu aceste motive".

Nota mea: secretele statelor au fost, sunt şi vor fi subiecte de presă obligatorii, de cel mai mare interes public.

UPDATE 3. Am zis să schimb titlul initial al postării (Ce va zice Băsescu despre Gâtej?), nu?

O curvă de joasă spetă (politica)

Nu e greu să-ti imaginezi că Eugen Bejinariu a plecat la emisiunea de la Realitatea TV cu o lectie (să sustină principialitatea absentei PSD de la consultările convocate de Traian Băsescu la Cotroceni), iar pe drum va fi primit vreun sms ca să sustină alta (că e bine că PSD merge la consultările cu pricina). Vorba titlului.



P.S. Cred că Ponta pierde la faza asta,dar nu stiu dacă e cineva care câstigă numaidecât (nici Băsescu, nici Crin Antonescu). Si cred că nici Crin Antonescu nu are de câstigat din alăturarea cu Dan Voiculescu. Nu văd nicio explicatie care să-i facă pe votantii liberali să înghită chestia asta.

UPDATE. Păstrez aceste aprecieri si după explicatiile oferite de Victor Ponta după întâlnirea de la Cotroceni si, presupun, voi rămâne pe aceeasi pozitie si după ce voi citi pe blogul lui Ponta* o pozitie încă si mai nuantată.

* Personal, îi înteleg mândria de tată.

Dar, vai! (O preafrumoasă fată)

Desigur, s-a înselat cine a crezut că a fost o exceptie suita omagiilor aduse Elenei Udrea cu ocazia înscăunării în fruntea PDL Bucuresti. Azi, celebrul Dănut Groza (primarul din Sânnicolau Mare care „l-a lansat” pe Traian Băsescu în cursa pentru prezidentialele din 2009), a ridicat stacheta.

E fără cuvinte: „Sunteţi cea mai frumoasă doamnă care ocupă funcţia de ministru din 1990 încoace. Le-am spus oamenilor că, în realitate, sunteţi mult mai frumoasă decât la televizor. Într-un clasament făcut de noi, primarii, sunteţi pe locul întâi între miniştrii care îşi ţin promisiunile. O să rămâneţi în istoria oraşului nostru, pentru că ne-aţi sprijinit şi aţi venit aici, la noi, şi ne-aţi ajutat să obţinem această finanţare.” Mai multe, în articolul EVZ al Georgetei Petrovici.

Vă rog, nu fiti cârcotasi! Finantarea cu pricina n-are nicio legătură, nicio legătură cu limbile (ups, trebuie să schimb cuvântul ăsta!) lui Groza, cele de anul trecut si cele din acest an.

NOTĂ. Fotografie făcută la Sânnicolau Mare azi, cu ocazia istoricei vizite a Elenei Udrea, care a primit, cu acest prilej, titlul de cetătean de onoare al localitătii. FOTO: Adi Pîclisan, Evz
P.S. Click pe foto pentru imagine mărită!

De-aia se publică idei, ca să circule

Mă bucur atunci când unele idei ale mele (chiar dacă nu-i cine stie ce de capul lor) ajung să-i inspire pe altii. Sau, ca să nu par că-s orgolios si să nu par că mă cred un fel de buric al pământului, mă bucur atunci când unele idei ale mele sunt împărtăsite de altii.

Deseori mi s-a întâmplat să scriu după-amiaza câte un text la ziar, să văd unele idei vehiculate seara la talk-showuri si să fiu acuzat a doua zi că le-am împrumutat de la emisiunile difuzate seara-noaptea. E un risc asumat de scriitorul la ziar si, desigur, o provocare.

Săptămâna trecută am citit în Dilema veche un text în care autorul era amuzat de ideea înfiintării unei televiziuni de nisă care să transmită înmormântări. TV Înmormântări, îi zicea el. Eu îi spusesem Înmormântări TV, cu câteva zile mai înainte, într-o tabletă TV publicată în EVZ. Nu mă asteptam să fiu citat, poate că autorul textului, Codruţ Constantinescu (văd că a scris si pe blogul propriu asta), nici nu citise textuletul meu. Dar am zis să zic că stau cu ochii pe tot ce miscă ;)

Jurnalism cu asterisc

Nu stiu altii cum sunt, dar mie mi se pare că se cam sare calul. Cu o oarecare gratie, recunosc, dar orisicât.
Obisnuiam să mă uit la Realitatea TV (deh, o fac si acum, dar de-o vreme am ajuns să pun asterisc la aproape tot...). Acesta nu e nici măcar jurnalism angajat, fir-ar! Si e păcat.

Click pe foto pentru imagine mărită!

Asadar, „Boc buzunăreste bebelusii”. Teoretic, un titlu care să nu mai permită replică. Teoretic, un titlu-slogan electoral. Un titlu-soc. Un titlu pe caere, citindu-l până si pe Boc l-ar apuca plânsul, cu spume.
Practic, o salvă de tun ieftină si, îndrăznesc să apreciez, fără efect. Ce poate obtine RTV mergând pe drumul ăsta? În cel mai bun caz, o fidelizare politică a celor deja sictiriti, supărati pe Băsescu si PDL, care oricum nu vor mai vota portocaliu (dar care, prea fidelizati, ar putea ajunge să nu mai voteze deloc). Cât despre adus altii... Tare teamă mi-e să nu ajungă să-i martirizeze până si pe Boc sau Udrea. Să vezi atunci dandana!

P.S. Alta, culeasă de un colg (eu n-am văzut-o, dar îl cred pe cuvânt, e cu functie :P): „Plăcintă junior a călcat cu masina un român. Partidul mamei lui, pe restul”

Primul wiki-ro

Dau mai departe anuntul făcut de Alina Mungiu: trimiteti la România curată, care are o sectiune wiki-ro, documente secrete ;)

„Secrete sa fie. Confidentiale. Care infunda pe cineva. Semnate cu stampile si antete.Pe ce puteti pune mina. Din  orice categorie: cum sa cumperi pe un milion de euro bacuri cu autorizatie de plutire expirata, cum sa platesti din banii de protocol MAE prinzuri la clubul diplomatic ca sa cumperi sprijin pentru candidatura ta la prezidentiale, cum sa faci din fonduri europene clipuri de partid, etc. Primesc si din alea cu Omar Hayssam sau alte animale” am încheiat citatul.

Teorema Băsescu. După 6 ani

Public mai jos un text pe care l-am scris în anul 2004 (editorial publicat în Ziarul financiar în data de 14 decembrie 2004, după ce s-a anuntat victoria lui Traian Băsescu la prezidentialele celea). L-am descoperit nu stiu cum, l-am citit si am zis să-l păstrez. Dacă n-aveti chef de aduceri aminte, treceti mai departe.

Teorema Basescu

14 dec 2004  

O prima observatie: Traian Basescu a castigat. Este vorba, in primul rand, de o revansa. A celor care s-au vaccinat impotriva a cel putin doua boli grave. Nume de cod "girofarul", respectiv "propaganda". Este vorba, apoi, de forta interioara a celui care are toate sansele sa-l detroneze pe Ion Iliescu de pe soclul de "om politic posdecembrist". Modelul Basescu: limbajul direct, intr-o romaneasca fara cusur si actiunea. Este un om care nu se plictiseste. Cu siguranta, in urmatorii cinci ani, nici Romania nu se va plictisi.

Victoria lui Traian Basescu, prin efectele pe care le va avea, este mult mai categorica decat o arata cifrele furnizate de BEC. Pentru ca schimba toate datele problemei. Daca dupa alegerile parlamentare parea ca PSD nu va avea probleme in alcatuirea unei majoritati (e drept, fragile), varianta unui guvern al Aliantei PNL-PD pare deja o certitudine.

Potrivit Constitutiei, presedintele Romaniei are dreptul si obligatia sa se consulte cu partidele parlamentare, dupa care numeste un premier insarcinat cu alcatuirea guvernului. Teorema Basescu: primul nume pe lista este cel al liderului PNL Calin Popescu Tariceanu. Teoretic, Tariceanu ar putea propune un Cabinet alcatuit exclusiv din reprezentanti ai democratilor si ai liberarilor, practic fara sustinere parlamentara. Paradoxal, un asemenea Cabinet ar putea primi votul Parlamentului. In caz contrar, daca senatorii si deputatii ar refuza de de doua ori validarea guvernului, ar urma alegeri anticipate. Or, in acest moment, nimeni nu-si doreste asa ceva. Alegeri anticipate prea curand ar fi un lux pentru toata lumea. Toate fortele politice importante si-au cheltuit cam toate resursele in recent incheiata campanie electorala.

Pentru principala forta din Parlament, PSD, urmeaza o perioada de framantari. Revenirea la varful partidului a echipei lui Ion Iliescu era oricum o perturbare. Esecul lui Adrian Nastase, la prima lui confruntare electorala, poate aduce partidul in preajma unei crize. Prin urmare, perioada de reasezari din PSD ar putea avea un efect devastator asupra partidului, daca s-ar suprapune si peste o noua campanie electorala. Asa ca un guvern minoritar al Aliantei PNL-PD ar fi varianta convenabila inclusiv partidului lui Ion Iliescu. PSD ar avea ragaz sa se refaca si ar avea sansa de a sta la panda, amendand toate greselile guvernului si suprasolicitand toate greutatile prin care urmeaza sa treaca romanii in perioada de preaderare si in primii ani de dupa intrarea in UE.

Alianta ar avea sansa sa propuna reforme adevarate, sa incerce sa respecte mare parte din promisiunile electorale si, in orice caz, sa guverneze transparent si drept. Adevarul, chiar dureros, e preferabil minciunii, pentru ca pornind de la el se poate construi.

Exista insa o probabilitate suficient de mare ca un guvern Tariceanu sa primeasca sprijin inclusiv din partea aliatilor celor mai apropiati ai PSD, cata vreme acest partid era in fruntea bucatelor. PUR-ul lui Dan Voiculescu e gata sa mai schimbe macazul o data, daca tara o cere, nu-i asa? Iar liderii UDMR aveau oricum probleme in Uniune mergand alaturi de PSD (daca ar fi putut participa in alegeri, Uniunea Civica Maghiara, ar fi putut pune in pericol intrarea UDMR-ului pro-PSD in Parlament). Asadar, aritmetica parlamentara tinde, cel mai probabil, la o majoritate alcatuita din PNL-PD, UMDR, PUR si minoritati nationale.

In oricare dintre cazuri (guvern minoritar sau guvern de coalitie), secretul ar trebui sa fie orientarea pragmatica catre legile pro-integrare, transparenta actului guvernamental si lupta adevarata anticoruptie. O buna sansa are in acest moment si mass-media din Romania, care trebuie sa lase in urma, cat mai rapid, derapajele regretabile din ultima vreme.

Mai e ceva important de spus. Victoria noului "escu" de la varful puterii politice din Romania nu ar fi fost posibila fara entuziasmul alegatorilor. Cozile enorme de la sectiile de votare, de trei-patru ore, demonstreaza ca oamenii au vrut, intr-adevar sa se intample ceva. Au vrut o schimbare. Si, atentie, una importanta! Exista o asteptare enorma, de care trebuie sa tina cont politicianul postdecembrist numarul 1 al Romaniei si toti oamenii lui.

Pentru cei mai multi romani, urmeaza sarbatori fericite. Cei mai multi considera ca au participat, cu o stampila in mana, la o (r)evolutie de catifea. Obligatia lui Basecu: romanii se asteapta sa traiasca bine.

Flash mob la Biblioteca Centrală Universitară

Cei de la Militia Spirituală sunt hotărâti să meargă până în pânzele albe, revoltati de numirea Mireillei Rădoi (PDL) la conducerea BCU. Astfel, încurajati de reactii (cea mai notabilă este, fireste, cea a lui Andrei Plesu, dar nici articolul de pe Naiv n-o fi de colo ;) ), ei cheamă lumea la protest miercuri, 8 decembrie, ora 12.00. Detalii aici. Vă îndemn să fiti acolo.

Lupu, un compromis acceptabil...

Narîskin doar a dat tonul negocierilor. A făcut-o destul de precipitat, destul de atipic, apreciez, ceea ce poate însemna o crispare. Am impresia că lucrurile nu curg chiar pe placul Kremlinului, ceea ce mi se pare OK. Am vorbit desrpe asta aici.

După propunerile lansate azi dimineată de Vlad Filat (presedintie pt Marian Lupu, sefia parlamentului pt Mihai Ghimpu, sefia guvernului pt Filat), reactiile au fost previzibile. Mihai Ghimpu e reticent, nemultumit că Filat nu a vorbit întâi cu el si a preferat declaratia de presă, dar constient de faptul că el, personal, si partidul lui, PL, nu poate spera la vreo functie mai înaltă decât atât.Iar pentru PDM principala problemă pare legată de garantiile oferite de PDLM si PL pentru antamarea functiei de sef al statului pentru Lupu.

Între timp, Voronin, care e exclus de la planul Filat, anuntă cât de bine s-a înteles cu Marian Lupu. Care Lupu zice: „Negocierile cu comuniştii pot să le calific drept constructive, o discuţie importantă şi bună care s-a axat pe principii de politică internă şi externă a Moldovei. Am găsit o consonanţă aproape deplină şi nu am constatat divergenţe de opinii”.

Ce va urma? Habar n-am. Cred tot mai mult că nu Lupu e miza, ci doar un biet pion. Dacă pionul va ajunge presedinte cu sprijinul AIE, atunci toată lumea ar putea fi multumită: pro-occidentalii că pot asigura o oarecare continuitate a eforturilor de integrare europeană, Kremlinul că păstrează un control destul de mare si, în orice caz, mult mai subtil (deci mai eficient) decât cel brut, uzitat în perioada Voronin. Scenariul acesta înseamnă o nouă tranzitie, o nouă perioadă gri. E, probabil, cel mai bun lucru posibil azi. Un compromis acceptabil, ar putea spune un cinic.

Cele două tăișuri ale coasei populiste

Oamenii deștepți învață din greșeli (ale lor sau ale altora). Proștii nu învață nici dacă li se dă mură-n gură.

Revăd în aceste zile, de nenumărate ori, imaginile cu Emil Boc în cămașă albă și cu cravată neagră, ascuțind coasa, ca un ucenic silitor, apoi retezând iarba, corect, apoi zâmbind frumos, ca un copil care așteaptă mângăierea părintelui sau bătaia pe spate a maestrului. Iată-l intrând în vorbă cu un tataie și cu o mamaie, acolo, pe câmp. Sunt imagini care, se poate presupune, au fost puse la cale de vreun isteț, în campania electorală, și acceptate cu plăcere de împricinat, dornic să transmită mesajul că, iată, e om din popor, pentru popor.

Populism ieftin, dacă mă întrebați pe mine, precum acela care i-a luat mințile lui Adrian Năstase în anul 2004, când a sărit din mașina cu girofar direct în cizmele de cauciuc proletare.

Acum, imaginile cu Emil Boc ascuțind coasa, folosite obsesiv de Realitatea TV pentru a ilustra știri precum aceea că „Boc taie de la mame și pensionari”(sau „Boc taie tot ce prinde”), îl duc pe marele om de stat la limita ridicolului (și chiar dincolo de ea).

UPDATE. Am scris o tabletă TV despre asta.

Liviu Mihaiu, acum si în blogosferă

Salut aparitia blogului lui Liviu Mihaiu. Ca primă impresie, îmi place cum e construit ;)

Evaluările de la Moscova

Din cele puțin peste o mie (1.022, mai precis) de telegrame de la București indexate de Julian Assange&Co., cele mai incitante infor­ma­ții pentru România provin, deocamdată, dintr-o depeșă de la Chi­șinău, făcută publică de „Le Monde” în ediția de ieri. E vorba despre o întâlnire de taină dintre liderul PD din Basarabia, Marian Lupu, și doi băr­bați care l-au supus, timp de două ore, într-o cameră de hotel din Moscova, unei complete „evaluări psihologice și politice”.

Vor fi, oare, cândva, amănunte și despre vizita lui Mircea Geoană tot la Moscova, tot în secret și tot anul trecut?

A, o coincidență: fostul consilier al lui Geoană din campania electorală, Cozmin Gușă, tocmai l-a consiliat, prietenește, pe Lupu.

NOTĂ. Acest text, într-o foarte mare proportie, se regăseste si sub formă de tabletă TV în EVZ.

Ziarul Libertatea, editie istorică

E prima oară când văd* o primă pagină a ziarului de căpătâi Libertatea care să nu expună măcar un sân gol. În schimb, o chelie care nu mai are demult suvită si un început de chelie mărginit de ochelari. Brrrr! Să-mi spună cineva ce înseamnă asta!

* Există, desigur, experti în tabloide muuuult mai priceputi decât mine. Pe ei îi întreb: a mai fost vreodată asa o balsfemie?

92 de ani de la Unire. Câti până la Unire?

Ploaia înghețată de azi-dimineată, care m-a tinut în jurul masinii muuuult mai mult decât as fi vrut (până la urmă am reusit să curăt geamurile destul de cumsecade), mi-a amintit foarte direct că Ziua Natională a României pică într-o perioadă a anului cam nepotrivită pentru petrecere laolaltă.

Cred că, în principiu, Unirea din 1918 e un eveniment extraordinar în istoria României. Poate cel mai important
(eu as vota si pentru încoronarea regelui Carol I – 10 mai 1886, fiindcă acela poti zice că a fost momentul de cotitură). De ce însă nu reusim să simtim că e sărbătoare azi? E vorba doar de vremea proastă (iarna nu-i ca vara, am aflat de mai multă vreme…). Unde am pierdut (dacă l-am avut vreodată) sentimentul de laolaltă, de împreună, de solidaritate (stiu, sună prea pompos)?

În fine, mai am un dor, dorul de România dodoloată. Azi sunt 92 de ani de la Unire. Câti, oare, până la Unire? Chiar, cine uneste România?
Închei strigând (în gând): Trăiască România dodoloată!

06BUCHAREST576. Primul document WikiLeaks din România

Prima telegramă de la Bucuresti publicată de WikiLeaks în setul de acum critică situatia adoptiilor din România.  Telegrama a fost trimisă de ambasadorul Taubman, după ce ambasada SUA a primit un raport trimis Ambasadei SUA de către Theodora Bertzi, pe atunci sef al Oficiului Român pt Adoptii (2006).

UPDATE. Aici e telegrama si mai jos traducerea Google Translate:

C O N D F I E N T I A L BUCURESTI 000576
SIPDIS
SIPDIS
DEPARTAMENTUL pentru Bill NCE EUR / SILKWORTH; SI CA / OCS / CI LAMORA Chris şi Boswell SCOTT
E.O. 12958: decl: 04/05/2026 TAGS: CASC PREL PHUM RO PGOV SUBIECT: Adoptii: ROMÂNIA OFICIAL respinge toate ÎN AŞTEPTARE Adopţiei CAZURI
REF: A) BUCUREŞTI 0536 B) 2005 Bucureşti 2550
Clasificate de către: Mark Taplin DCM, Motive 1.4 (b) şi (d)
¶ 1. (U) La 5 aprilie, Ambasada a primit prin poştă o scrisoare de la Theodora Bertzi, secretar de stat pentru Guvernul România, s (GR) Oficiul Roman pentru Adoptii (ORA), din data de 29 martie şi, inclusiv raportul final de lucru GR Grup înfiinţat în iunie 2005 la audit petiţii în curs de familii străine să adopte orfani români şi abandonat copii. Post a trimis prin fax scrisoarea EUR / NCE şi CA / OCS / CI.
¶ 2. (U) Raportul arată că niciunul dintre copii 1092 identificate în petiţiile în aşteptare vor fi disponibile pentru inter-ţări adoptarea, chipurile pentru următoarele motive:
- 41 reintegraţi în familia biologică
- 12 integrat în cadrul familiei extinse
- 227 adoptate de familii române
- 17 adoptate de alte familii străine de normele de moratoriu adoptare (2001-04)
- 8 sub tutela în România
- 12 a ajuns sau vor ajunge în curând la vârsta de 18 ani
- 47 petiţie, după o ordonanta de 6 februarie 2004 de urgenţă suspendat aprobarea chiar excepţionale de adoptiile internationale în timpul moratoriului
- 2 a murit
- 6 nu a fost găsit în GR, baza de date de orfani sau abandonati copii
- 90 petiţii au retras de către familii străine (1 din Statele Unite ale Americii)
- 132 în procesul de adoptare interne final
- 415 nu adoptabil, protejate în cadrul substitutiv (sic) familii
- 83 nu adoptabil, plasat în sistemul de protecţie (lor familia biologică nu a consimţit la adoptarea în faţa Curţii sau Curtea nu a aprobat deschiderea de pe piaţa internă Procedura de adoptare).
¶ 3. (C) Comentariu: Grupul de lucru au fost de aşteptat să emită raportul său de la sfârşitul lunii martie, şi Bertzi a anunţat public, în decembrie 2005, că nici unul din cazuri ar fi aprobat pentru adopţia internaţională. Cu toate acestea, extrem de Procesul de non-transparentă a grupului de lucru şi opac calitatea de raport sugereaza unii dintre copii poate, în fapt rămân în situaţii non-permanent în care îşi bunăstare nu este protejat în mod adecvat. Post am crede ar trebui să continue să apăsaţi GR de a deschide de lucru Grup, s "concluzii" pentru un mod transparent, obiectiv revizuire internaţionale şi de a stabili un cadru juridic care ar permite inter-ţară pentru adoptarea corespunzătoare în aşteptarea de cazuri. Noi va oferi Departamentul nostru actualizate recomandări în curând. End comentariu.

UPDATE. Am găsit la menaru si pe evz.ro analize ale adoptiilor din Romania.

Revin.