Ouăle din capul lui Boc

Eu nu sunt de acord cu ideea că Emil Boc e mare gafeur. El a avut doar ghinoane. De exemplu, ghinionul de la Antena 1, când era „pedeuuuu”.


Altceva mă preocupă. Emil Boc a fost un parlamentar foarte destoinic în legislatura 2000-2004. Era un adevărat lider al opozitiei parlamentare. Lua cuvântul aproape la orice dispută, pe care o transa precis. O încântare si o alinare. Si o sperantă, pentru acei ani.


Apoi i s-a întâmplat ceva. Eu cred că el este, în continuare, un om bun. Cu bune intentii, vreau să zic. Dar îl strică anturajul. De aici si ghinioanele, nu?.

NOTĂ. Mai jos e faza cu oul pe care i l-a spart taică-său în cap. Si mai jos e Tableta TV care consemnează episodul.

Cele două lovituri de ou

De la Paştele TV 2010 vom rămâne, probabil, cu incredibila secvenţă în care distinsul domn Boc senior şi-a pocnit fiul în cap, de două ori, cu un ou roşu (sau portocaliu?).  

Eu am văzut faza pe Realitatea, dar am aflat că Antena 3 a dezbătut-o pe larg (şi apoi a tot difuzat-o!; totuşi, nu de atâtea ori cât ni s-a oferit palmapumnul lui Băsescu, la prezidentiale). 

Două înţelesuri derivă din această întâmplare: 

1) atunci când vrei să pari de gaşcă şi să transmiţi poporului ideea că eşti un om simplu, ca toată lumea, poţi cădea în penibil. Chiar şi cu concursul celor pe care îi expui. 

Şi 2): e bine că la Răchiţele nu se vopsesc, de Paşte, ouă de bibilică. Sunt mici şi au coajă tare. Foarte tare. 

NOTĂ MICĂ. Redau mai jos si filmuletul cu caderea lui Boc. Să fie aici.