Cât a costat măgăria Gâdea - Iglesias

Imagine din emisiunea Sinteza zilei încheiată rușinos. Sursa: paginademedia.ro

Consiliul Național al Audiovizualului a sancționat în 14 mai, a.c., măgăria făcută în luna mai (15 mai, a.c.) de moderatorul Mihai Gâdea la finalul emisiunii „Sinteza zilei”. Pentru cei care au deschis mai târziu televizorul, amintesc că moderatorul l-a pus pe invitatul său, Julio Iglesias Jr,, să spună «Antena 3 e aici. Jos Băsescu!», fără a-i explica semnificația acestor cuvinte.

O tâmpenie: fuziunea PNL-PC

Declaratia* lui Mihai Voicu e deja cunoscută, presupun. E de mentionat, ca să fim corecti, si faptul că purtătorul de cuvânt al PNL exprimă un puncte de vedere personal si subliniază că n-ar exista discutii serioase în jurul acestui subiect.

Fum fără foc nu iese, însă. De aceea, îmi permit să spun că ideea fuziunii PNL-PC e o tâmpenie. Eu cred că PNL trebuie să facă si să refacă de o sută de ori calculul politic în cazul în care ia în serios ideea unei asemenea fuziuni.
Singurul atu al acestui partid (forta Antenelor) e înselător. A te face frate cu Dan Voiculescu (eventual a-i si da vreo functie în partid sau prin parlament) mi se pare un gest sinucigas. Sunt curios câti din cei 27% de presupusi votanti ai PNL din sondajul GSS (mă îndoiesc sincer că ar fi atâtia, totusi) ar rămâne alături de un PNL care l-ar include pe Felix (no offence).

* „Eu mi-as dori ca PNL sa fuzioneze cu PC, dar e o dorinta, si ea nu se bazeaza pe niste discutii. Va asigur. V-am spus: pentru ca facem parte din aceeasi familie politica, pentru ca exista numerosi alti oameni politici in PC care ar fi un castig pentru miscarea liberala, daca tot suntem in aceeasi familie politica europeana. 

Mie mi se pare ca Dan Voiculescu, dincolo de problemele de imagine pe care le-a avut uneori si fara vina sa, este un om politic care are de foarte multe ori idei pertinente si constructive in multe domenii, in special cele economice.​”

Teo în reluare

Programele TV din vremea lui Ceauşescu rareori aduceau ceva nou. Telejurnalele începeau, invariabil, cu „Bună seara, stimaţi telespectatori. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu... blabla”. Reluări oficiale erau însă puţine (de pildă, celebrele „Dacă doriţi să revedeţi” post-Revelion).
Azi, vorbim despre reluări strategice. După ce i-a pierdut pe Divertişi, în dauna Pro TV, Antena 1 reia emisiunile cu Divertis difuzate în trecut. Iar Pro Cinema le reia pe cele cu Teo Trandafir (acum deputată) difuzate live de Pro TV înainte ca Teo-realizatoarea să fi părăsit trustul lui Adrian Sârbu.
Schema fusese folosită şi în cazul Vacanţa Mare, după ce Garcea&Co. plecase la Kanal D. Mici războaie, mari victorii? Poate. Dar, în orice caz, premise pentru telespectatori bulversabili.

NOTĂ. Asta e tableta TV de azi.

Ouăle din capul lui Boc

Eu nu sunt de acord cu ideea că Emil Boc e mare gafeur. El a avut doar ghinoane. De exemplu, ghinionul de la Antena 1, când era „pedeuuuu”.


Altceva mă preocupă. Emil Boc a fost un parlamentar foarte destoinic în legislatura 2000-2004. Era un adevărat lider al opozitiei parlamentare. Lua cuvântul aproape la orice dispută, pe care o transa precis. O încântare si o alinare. Si o sperantă, pentru acei ani.


Apoi i s-a întâmplat ceva. Eu cred că el este, în continuare, un om bun. Cu bune intentii, vreau să zic. Dar îl strică anturajul. De aici si ghinioanele, nu?.

NOTĂ. Mai jos e faza cu oul pe care i l-a spart taică-său în cap. Si mai jos e Tableta TV care consemnează episodul.

Cele două lovituri de ou

De la Paştele TV 2010 vom rămâne, probabil, cu incredibila secvenţă în care distinsul domn Boc senior şi-a pocnit fiul în cap, de două ori, cu un ou roşu (sau portocaliu?).  

Eu am văzut faza pe Realitatea, dar am aflat că Antena 3 a dezbătut-o pe larg (şi apoi a tot difuzat-o!; totuşi, nu de atâtea ori cât ni s-a oferit palmapumnul lui Băsescu, la prezidentiale). 

Două înţelesuri derivă din această întâmplare: 

1) atunci când vrei să pari de gaşcă şi să transmiţi poporului ideea că eşti un om simplu, ca toată lumea, poţi cădea în penibil. Chiar şi cu concursul celor pe care îi expui. 

Şi 2): e bine că la Răchiţele nu se vopsesc, de Paşte, ouă de bibilică. Sunt mici şi au coajă tare. Foarte tare. 

NOTĂ MICĂ. Redau mai jos si filmuletul cu caderea lui Boc. Să fie aici.

Era mai bine cu Pumnea?

Diseară voi încerca să ajung mai devreme acasă, să apăs pe butonul nr. 5 4 al telecomenzii, unde e Antena 1 , Pro TV, pentru prima manșă a semifinalei Dinamo-CFR. Mă aștept să văd fotbal și să fiu relaxat, chiar dacă țin un pic mai mult cu o echipă decât cu cealaltă.

Pe vremea lui Ceaușescu reduceam sonorul (cine și-i amin­tește pe Pumnea, Ionel Stoica sau Dumitru Graur știe ce zic) și-i ascultam  la radio pe Minoiu și Ghițulescu, să aflu minutul și scorul. Pe vremea lui Grădinescu și Tomulică, co­men­­tariile sunt chiar OK, dar televiziunile ne privează de informația de bază, numai ca să-i facă suficient de curioși încât să nu butoneze către concurență. O strategie* sfidătoare și enervantă, care-ți taie tot cheful, chiar mai mult decât vreo greseală flagrantă de arbitraj.

Apropo, ați văzut cât va sta pe tușă Florin Costea, rupt în careu sub privirile crispat-pasive ale arbitrului Brichetă?!.

* Colegii mei au scris un excelent articol despre această poveste, zilele trecute.

NOTĂ.
Am avut o problemă: am scris initial Antena 1 în loc de Pro Tv. Le cer scuze fostilor mei colegi din Pro si cititorilor care, poate, au fost derutati de eroarea mea...

UPDATE.
Un cititor de pe evz.ro, scarface, este cel care mi-a atras atentia asupra erorii de mai sus. El mai spune că ideea e bună, dar e gresit prilejul de a aduce vorba despre ea. Eu cred că nu trebuie ratat niciun prilej ;)

Alt cititor, care semnează iesean, face o glumă de 2 bani si o observatie de 1 ban: are impresia că as tine cu dinamo în meciul cfr-dinamo, ceea ce îi prilejuieste o apreciere subliniată cu patru semne de exclamare. Doar atât: eu tin cu Corvinul si, în principiu, cu echipele din Ardeal.

Politist. Palmă. Profesoară

Întâmplarea de la scoala din Sânpaul, unde o profesoară si un politist au făcut schimb de palme, a fost prezentată mai degrabă anecdotic.

Înainte de a vedea filmuletul, mi-am imaginat un fel de ceartă între îndrăgostiti, în care cei doi îsi trag câteo pălmută, apoi se sărută pasional. Apoi m-am gândit că politistul nu era el când a dat în civil, că instinctul, bată-l vina, a actionat.

În fine, imaginile m-au convins că femeia era destul de nervoasă, de isterică, chiar, si pasabilă de ceva sanctiuni pentru că a lovit un om al legii. Ceea ce s-a întâmplat după aceea a întrecut însă orice „asteptare”. Politistul, un pusti de 28 de ani (dacă mă intrebati pe mine, pare ceva mai matur decât atât), si-a aranjat calm ochelarii zdruncinati de lovitură, a tras aer în piept si, după ce parcă s-a asiguat că prinde prim-planul, a lovit ca la sectie. Socant!

Mi-e teamă că lui nu i se pare că a făcut ceva rău, ceva neobisnuit. Mi-e teamă că acum îi e ciudă doar că s-a aflat.

Am incercat să dau filmuletul de pe Antena 1, dar n-am reusit.  Asa ca vă propun să dati click aici. (NOTĂ. După 49 de secunde -primele 20 sunt intro-ul prezentatoarei- puteti inchide).