Virusul HARCOVID. Nu ne vindecăm de el

Știrea că deputații au aprobat tacit un proiect de lege privind autonomia Ținutului Secuiesc ar fi putut să treacă neobservată, ca atâtea alte năstrușnicii ale parlamentarilor români care fac lucruri trăsnite. N-a fost de acord președintele Klaus Iohannis, care a ieșit în direct, la o oră de vârf (în vreme de pandemie, miezul zilei a devenit oră de vârf) și a scos porumbelul: „PSD, marele PSD, se luptă în birourile secrete din Parlament ca sa dea Ardealul ungurilor”. Fix așa a zis.

Ce l-o fi apucat pe președinte?

Sfertul de milion de euro de la „parlamentarii PSD”

Imaginea știrii. Știrea pentru imagine

Am aflat că parlamentarii PSD donează jumătate din indemnizațiile pe o lună pentru materiale de protecție. Știrea care a făcut ieri roată prin presă nu precizează suma. Nici cine strânge banii, ce cumpără cu ei, la ce preț, unde, cui și când vor fi livrate materialele. În locul parlamentarilor PSD, aș sufla și-n iaurt, și-n masca de protecție. Cel puțin de la dl. Drăghici încoace.

Interviuri la mișto pentru joburi importante (Planul lui Dragnea merge fără cusur, considering)

Imagini de la „interviurile la mișto pentru joburi importante”

Planul lui Dragnea (îl numesc așa ca să aibă un nume, în realitate mai există acolo câteva personaje cu și fără mustață) merge deocamdată fără cusur, considering. În comisiile parlamentare a continuat teatrul ieftin, dar cu miză mare, la capătul căruia Guvernul Grindeanu 1 va obține votul de învestire. Acest teatru ieftin vine în contradicție flagrantă cu declarațiile sforăitoare ale personajului colectiv Dragnea-Tăricenau, potrivit cărora „Parlamentul nu este o instituție puternică sau una controlabilă, cu rol decorativ”, „Parlamentarii nu au șef și nu au mandat imperativ” etc. Deja avem două situații în care Parlamentul dominat de PSD și ALDE are mai degrabă rol decorativ: votarea la hei-rup, în două ore, a 200 de legi, și trecerea prin comisii a ministeriabililor în ritm de pas alergător.

Se rupe sau li se rupe? (Săftoiu, legea minelor, aminstie, loby, demisie, respingere, amânare, scoatere de pe ordine de zi)

Încep cu ştirea soft: Claudiu Săftoiu a demisionat din funcţia de preşedinte-dierector general al TVR cu foarte puţin timp înainte ca Parlamentul să respingă (probabil-UPDATE. Raportul de activitate al TVR a fost respins) raportul anual de activitate al instituţiei. Săftoiu acuză câteva promisiuni neonorate ale guvernului (nu s-a modificat legea astfel încât TVR să fie "serviciu public de interes naţional"; neadoptarea amendamentelor la bugetul 2014 care ar fi permis "revenirea SRTVR în peisajul mediatic din Republica Moldova"; felul în care arată Strategia privind tranziţia de la televiziunea analogică terestră la cea digitală etc.). Apare undeva şi cuvântul "depolitizare".

Mai tare mi se pare situaţia din Parlament, unde au fost introduse spre adoptare la foc automat două legi mai mult decât delicate, una despre care s-a vorbit, dar a rămas cum am stabilit, alta despre care practic nu s-a vorbit deloc.

Basarabia e România în tot Bucureştiul

Peisaj bucureştean (zona Calea Plevnei). Foto: Calin Hera

O mână de oameni a scris pe unde a apucat un mesaj cu care multă lume rezonează (dar nu suficient de multă): Basarabia, pământ românesc. Am zis să fotografiez şi să aduc pe Naiv, dacă tot văd asta foarte des şi tot n-am mai scris de prea multă vreme aici (voi repara, staţi pe aproape!) şi dincolo am început un proiect, Vedere din Bucureşti.
În plus, a mai fost şi discursul regelui şi mi-a plăcut că a rostit în faţa Parlamentului fragmentul următor:
"Nu trebuie niciodată uitați românii și pământurile românești care ne-au fost luate, ca urmare a împărțirilor Europei în sfere de influență. Este dreptul lor să decidă dacă vor să trăiască în țara noastră sau dacă vor să rămână separați".
Deci, e de bine.

Balconul cu pricina

Cei de la Militia spirituală publică, una lângă alta, două fotografii care te lasă fără cuvinte. Desigur, nu e vorba de nicio premonitie, ori inspiratie, ci doar de o coincidentă.

 Balconul de la care s-a aruncat Sobaru în timpul unui discurs al lui Emil Boc găzduia, cu câteva zile înainte, un banner afisat de Militia spirituală, pe care scria: „Guvernul Boc, o moetaforă a mortii”

P.S. Nu cred că explicatia dată „colajului” de cei de la Militie e cea mai potrivită.

Vuvuzele parlamentare

 
Moţiunea de cenzură se dezbate într-o atmosferă de meci în care zgomotul vuvuzelelor e suplinit de huiduieli, tropăituri, sudalme dar, mai ales, de discursuri sforăitoare. Acesta este lucrul cel mai deranjant, din punctul meu de vedere: „zgomotul” vorbelor goale, al populismelor de doi lei. 
 
Emil Boc flutură acum ideea stupidă că de aceea vrea poziţia să trântească guvernul, ca să-şi păstreze priviliegiile. Victor Ponta îşi asumă cu sârg rolul de ipocrit, plângând de milă pensionarilor. Discurs socialist tipic, agăţare/căţărare electorală pe context. 
 
Dincolo de bla-blauri, nu cred că am mai auzit în Parlament cuvinte „tari” ca acum: „Handicapatule”, „Mars de aici!”, „Emil Boc e căzut în cap”, „Nu e normal să batem câinele pentru că stăpânul vrea să ne facă rau”. Culmea lipsei de minimă onoare i-a aparţinut omului de onoare Gabriel Oprea, general, ministru şi, iată, naş, care ne-a spus că a dus copilul lui Ponta la biserică, „dar tatăl n-are niciun Dumnezeu”. 
 
Aveţi dreptate să fiţi indignaţi: n-au ce căuta vuvuzelele într-un asemenea moment important. Pentru că, dacă aţi uitat, azi urmează să se întâmplă ceva important: ori pică guvernul, ori trec măsurile de austeritate. Nicicum nu-i bine.

NOTĂ. Am publicat acest text si în evz.ro (cu titlul Vuvuzele în Parlamentul României), la cald. Cald rău, ca să fiu sincer. Termometrul de la masina mea arăta 39C. 
 

Pensia specială a locotenentului Mitran

Eu nu sunt de acord ca militarii să primească pensii după legi speciale. Din principiu, nu sunt de acord cu privilegiile. Ce îl face special pe locotenentul Mitran?

Chiar dacă a fost hilar atunci când a spus  „De ce profesorul de istorie care îl citeşte pe Herodot să nu aibă o pensie specială?”, întrebările retorice* ale lui Emil Boc au sens. Doar 0,14% din pensii sunt pensii speciale, spune Boc, adică 8.342 de persoane, ceea ce duce la plata a 120 de milioane de euro anual.
Alte cifre: din cele 82.000 de foste cadre militare care primesc pensii, 7.250 au pensii mai mari de 3.000 de lei, deci vor fi afectate de noua lege.

P.S.1 Observ că Teodor Melescanu, exprimând punctul de vedere al PNL, spune că „nu trebuie schimbat un sistem vechi de sute de ani, care si-a dovedit utilitatea si corectitudinea socială”, arătând că i se pare inutil să calculezi puncte de pensie virtuale, din moment ce militarii oricum nu contribuiau la sistem.



P.S.2 Ponta poate să aibă dreptate când spune că nu vrea să-i facă jocul lui Băsescu (cel care le arată pisica Oprea lui Boc, Blaga, Videanu, Berceanu si, în plus, îsi fidelizează „uniformele”). Pe mine nu mă interesează socotelile partidelor. Pe mine mă enervează privilegiile sistemului si faptul că „sistemul” se protejează cu atât de mult succes...


P.S.3 Gabriel Oprea se află într-un flagrant conflict de interese: la urma urmelor, militează pentru intangibilitatea propriei pensii.

*„De ce să nu avem pensii de lux şi pentru medici, care operează pe creier şi pe inimă? De ce omul care lucrează la şaibă să nu aibă o pensie specială? De ce profesorul care îl citeşte pe Herodot să nu aibă o pensie specială? Pentru mine, ca premier, cel mai simplu este să las lucrurile aşa cum sunt”. (Citat aproximativ, asa cum a fost redat de evz.ro)

Chirvăsuţă se pregăteşte să acţioneze

Unul dintre pesedistii dezertori din ultimele zile, Laurenţiu Chirvăsuţă (foto), a declarat că s-a săturat să stea deoparte şi să privească şi că vrea să facă şi el ceva. Asta a fost declaraţia la cald.

Ulterior, printr-un comunicat de presă, a nuanţat: „Am încheiat un proiect politic, am câştigat alegerile pentru Mircea Geoană în colegiul meu. Doresc să încep un nou proiect politic alături de grupul independenţilor condus de Gabriel Oprea, care a fost şi el social-democrat. Ne gândim la o nouă construcţie politică.” Surse din filiala unde a câştigat parlamentarele declară pentu Realitatea FM că firmele omului aveau datorii mari.

În fine, până acum, Chirvăsuţă nu s-a remarcat în Parlament. Trei declaraţii politice, o întrebare şi trei interpelări. Nu e zero, să fim cinstiţi.

Aşa că mă aştept ca voinicul Chirvăsuţă să rupă gura târgului. Doar e independent!

P.S. Ce naiba am cu omul ăsta? Nimic. Pur si simplu, mi-e silă de traseismul politic. E voie?

Sila

Primul gând al meu a fost la alegeri anticipate. Au dreptate însă si cei care spun că n-ar rezolva mare lucru.
Despre ce e vorba? Mi-e silă de parlamentarii care migrează. Stiu, sunt naiv. Îmi aduc aminte de Coalitia pentru un Parlament Curat. De Lista neagră a parlamentarilor migratori. Ei, si? Chiar e o fatalitate asta?
Altfel, mi-e silă de cei care au ochit mărunteii din Parlament si i-au convins să trădeze culorile care. Mi-e silă si mi-e teamă de puterea din România Regimului Băsescu 2. Asta e marea conciliere natională: dezbinarea adversarilor, subteranismul. Distrugerea partidelor, după subminarea Parlamentului, mi se pare periculoasă. Si mi-e silă.

UPDATE.

Am găsit în „Ziua” desenul lui Ion Barbu. E de-aici! Si, măcar, ridică un zâmbet, chiar dacă unul amar...