Un punct de vedere despre pensiile speciale

Pe la începutul anilor ‘90, un grup de tineri jurnaliști acreditați la noul Senat al României, Sala Omnia, asculta ușor distrat sfaturile unei jurnaliste mai experimentate, care le spunea să aibă grijă la contracte, să nu fie plătiți la negru și să se asigure că vor avea pensii decente când va fi să fie.

---

După douăzeci și cinci de ani, jurnaliștii care au rămas în breaslă s-au trezit că mare parte din timp au lucrat pe salariul minim la alb și restul la negru, că, deși au prestat săptămână de săptămână, ani în șir fără să-și ia concediu, nu le-au fost plătite contribuțiile la pensie cu anii etc. Puteți înlocui jurnalist cu alte meserii. Dar nu cu cele care oferă pensii speciale. Acolo e altă poveste.

Pensiile speciale sunt pentru oameni speciali. Sunt cei care merită să primească pensii încă mai mari decât salariul de la vârste la care alții mai au încă mult și bine de tras. De ce? Pentru că ei sunt speciali, s-au aflat în poziții-cheie și au suficient lobby în Parlament și pe la Guvern, pe la orice guvern, astfel încât să-și conserve privilegiile și să și le sporească. Pentru că cine-mparte... parte-și face. Sieși sau specialilor.

Discuțiile despre pensiile speciale apar în spațiul public din când în când. De obicei, atunci când există o nerăbdare sau mirosul înălțătorului sentiment al lui „hai, că se poate!”. Sau atunci când lideri politici fără anvergură reală au nevoie să facă frumos în fața specialilor de care depind mult mai mult decât se vede la televizor. Pentru că specialii care contează reprezintă forța aceea mută fără de care puterea politică nu poate. Reprezintă puterea mută. Specialii pensiilor speciale sunt Binomul și Trinomul.

Știrile din ultima vreme cel mai probabil de aici au pornit. Din această nevoie de a-i satisface pe speciali. Așa cum au fost satisfăcuți aleșii locali, cum s-au satisfăcut pe ei înșiși parlamentarii, care și-au oferit sume forfetare de peste zece mii de lei.

Partea proastă este că guvernarea PSD-ALDE, deși se bucură de o majoritate mai mult decât confortabilă și a bătut monedă pe un program de guvernare tip Tăblițele lui Dragnea, n-a ieșit până acum în evidență decât prin provocarea unor proteste masive în stradă, moțiunea de cenzură împotriva propriului cabinet, decizii economice amato-ricești, cele mai multe retrase de pe agendă ca fiind prea proaste, și preocuparea obsedantă de a-i salva de pușcărie pe corupți. Atât. Nimic pentru oamenii simpli, totul pentru speciali. Ipocrizie. Școala socialistă.

NOTĂ. Am publicat inițiat acest text în România liberă cu titlul „Specialii pensiilor speciale sunt Binomul și Trinomul”.

Ce înseamnă candoarea ministrului Ionuț Mișa

Ionuț Mișa, ministrul Altă Întrebare 2

„O fi răspuns la altă întrebare, din spate”, a zis Liviu Dragnea referindu-se la declarația noului său ministru de finanțe. Ca să emită această sentință, Liviu Dragnea și-a luat morga unchieșului hâtru. Și-a zis că dacă „o dă” pe hlizeală, face mai repede uitat momentul. Tactică străveche.

Cum naiba e cu pensiile apevistilor?

Le cer scuze cititorilor mei (câti or fi fiind ei) că scriu abia acum despre acest subiect. M-a râcâit de când am dat peste stirea Mediafax, dar m-am luat cu altele. Văd că, între timp, subiectul a fost tocat si de Realitatea TV.
Este vorba despre declaratia lui Gabriel Oprea, general cu o droaie de stele, ministru al Apărării: „Prin recalculare cea mai mare parte a pensiilor militare nu vor scădea. Dimpotrivă, unele dintre ele vor creşte.” Mă rog, Mos Teacă explică, apoi, cu exemple, în ce fel se face chestia asta. Dă cifre. Procente. Ca INS-ul.
Îi acord prezumtia că e bine informat, că ăia care au făcut calculele, pentru el, au stiut ce fac.

Si atunci stau si eu ca tăranul pe marginea drumului si mă scarpin în cap: da' de ce s-o făcut recalcularea asta?

Pensia specială a locotenentului Mitran

Eu nu sunt de acord ca militarii să primească pensii după legi speciale. Din principiu, nu sunt de acord cu privilegiile. Ce îl face special pe locotenentul Mitran?

Chiar dacă a fost hilar atunci când a spus  „De ce profesorul de istorie care îl citeşte pe Herodot să nu aibă o pensie specială?”, întrebările retorice* ale lui Emil Boc au sens. Doar 0,14% din pensii sunt pensii speciale, spune Boc, adică 8.342 de persoane, ceea ce duce la plata a 120 de milioane de euro anual.
Alte cifre: din cele 82.000 de foste cadre militare care primesc pensii, 7.250 au pensii mai mari de 3.000 de lei, deci vor fi afectate de noua lege.

P.S.1 Observ că Teodor Melescanu, exprimând punctul de vedere al PNL, spune că „nu trebuie schimbat un sistem vechi de sute de ani, care si-a dovedit utilitatea si corectitudinea socială”, arătând că i se pare inutil să calculezi puncte de pensie virtuale, din moment ce militarii oricum nu contribuiau la sistem.



P.S.2 Ponta poate să aibă dreptate când spune că nu vrea să-i facă jocul lui Băsescu (cel care le arată pisica Oprea lui Boc, Blaga, Videanu, Berceanu si, în plus, îsi fidelizează „uniformele”). Pe mine nu mă interesează socotelile partidelor. Pe mine mă enervează privilegiile sistemului si faptul că „sistemul” se protejează cu atât de mult succes...


P.S.3 Gabriel Oprea se află într-un flagrant conflict de interese: la urma urmelor, militează pentru intangibilitatea propriei pensii.

*„De ce să nu avem pensii de lux şi pentru medici, care operează pe creier şi pe inimă? De ce omul care lucrează la şaibă să nu aibă o pensie specială? De ce profesorul care îl citeşte pe Herodot să nu aibă o pensie specială? Pentru mine, ca premier, cel mai simplu este să las lucrurile aşa cum sunt”. (Citat aproximativ, asa cum a fost redat de evz.ro)