WiFi4EU. 200 de localități din România vor avea internet gratuit (lista completă)

Rețea wireless gratuită în peste 200 de localități din România. În imagine, Castelul Corvinilor. Foto: Călin Hera

Comisia Europeană acordă bonuri valorice totale de peste 3 milioane de euro pentru instalarea de puncte de acces public și gratuit la internet wireless în peste 200 de localități din România, între care Hunedoara, Arad, Dej, Tulcea, Constanța, Timișoara, Râmnicu Sărat, Piatra Neamț, București, Gura Humorului, Vatra Dornei, dar și Densuș, Ciolpani, Turț, Gottlob sau Sangov.

Regiunile mai au trei săptămâni pentru două proiecte-pilot ale Comisiei

Regiunile europene, deci și cele din România, mai au la dispoziție trei săptămâni pentru a-și depune candidatura pentru două proiecte-pilot ale Comisiei. În cazul în care sunt selecționate, ele pot beneficia de un sprijin financiar și de consiliere adaptate din partea UE pentru transformarea economiilor și modernizarea industriilor lor.

România are două luni pentru a evita să ajungă în fața Curții de Justiție a UE

România are la dispoziție două luni pentru a transpune în legislație normele directivei referitoare la obiectele culturale care au părăsit ilegal teritoriul unui stat membru al UE.

Încă un sfert de miliard de euro pentru cercetare și IMM. Hai că se poate

Bănet european

O știre frumoasă, cu bani, dinspre Comisia Europeană, care încearcă să arate că își vede de treabă (în ciuda a tot): au fost realocați pentru IMM-uri și cercetare aproximativ 265 de milioane de euro.

Ceva pozitiv despre România

Angela Filote comentează Raportul MCV

E interesant cum domnii din guvern se vor bate cu pumnul în piept că România are un raport MCV bun, al doilea raport pozitiv consecutiv (comunicatul de presă). "Nu avem încă o garanţie a ireversibilităţii acestui proces" (o mai bună cooperare instituţională între puterile statului, în specil între Executiv şi Justiţie), a comentat Angela Filote, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România, care a apreciat totuşi că raportul este "pozitiv".

Primari din toată Europa, întâlniţi-vă!

O conferinţă a primarilor din întreaga Europă va avea loc la Bruxelles, în data de 11 februarie, având ca subiect „provocările și oportunitățile actuale privind libera circulație în Uniunea Europeană”. Este, spun organizatorii, „un prilej de a împărtăși idei și de a face schimb de bune practici în ceea ce privește aplicarea normelor în materie de liberă circulație”.

FMI şi Comisia Europeană constată "o încetinire a progreselor în reducerea arieratelor companiilor de stat"

Într-o declaraţie făcută în urma vizitei în România de echipele FMI şi ale Comisiei Europene, în perioada 21 ianuarie - 4 februarie, membrii celor două echipe au constatat "o încetinire a progreselor în reducerea arieratelor companiilor de stat". Declaraţia arată că, totuşi, "au fost demarate acţiuni corective, care includ transferuri bugetare şi măsuri de restructurare" şi "urmează a fi definit un plan de acţiune pentru reducerea sustenabilă a arieratelor pe termen mediu".

Corupţia în UE şi în România. Un tablou prezentat de Cecilia Malmström

Cecilia Malmström, comisar european pentru afaceri interne

România se află în clubul select al statelor UE în care practic toţi cetăţenii cred că se înregistrează corupţie pe scară largă (alături de Grecia, Croaţia, Cehia, Lituania şi Bulgaria), se arată în primul  Raport anticorupţie la nivelul Uniunii Europene (pe care l-am anunţat aici), care citează două Eurobarometre (1 şi 2). Mai precis, 93% dintre români sunt convinşi că fenomenul corupţiei e răspândit în ţara lor. În acelaşi timp, 25% dintre români spun că li s-a solicitat mită în ultimul an (al doilea cel mai mare procent din UE, unde media e de 4%!). De asemenea, românii se află în Top 5 atunci când apreciază că sunt afectaţi direct de corupţie, după Spania şi Grecia (63%), alături de Cipru (57%) şi înainte de Croaţia (55%). Danezii (3%), nemţii şi francezii (6%) se simt cel mai puţin afectaţi de corupţia din ţările lor.

Primul raport european anticorupţie. Cu ochii pe agenda europeană (săptămâna 3-9 februarie 2014)

Steagurile celor 28 de state membre ale Uniunii Europene şi cu drapelul UE 29. Sursa: ec.europa.eu 

Dacă nu vor interveni cine ştie ce minuni locale extraordinar de importante, fireşte, televiziunile de ştiri vor avea şansa unor comparaţii, cu grafice, cartoane şi tot tacâmul, referitoare la starea corupţiei în Uniunea Europeană. Pot fi chemaţi invitaţi, se pot organiza talk-show-uri. Ratingurile obţinute nu vor fi prea mari, estimez, pentru că e mult mai sexy să vorbeşti despre Elena Udrea şi datul politic la, scuzaţi, gioale.

Despre reforma structurală a sectorului bancar în UE

Comisia Europeană a propus noi norme menite să împiedice cele mai mari și mai complexe bănci să se implice în activitatea riscantă de tranzacționare în cont propriu. De asemenea, noile norme ar conferi autorităților de supraveghere competența de a solicita acestor bănci să separe anumite activități de tranzacționare, potențial riscante, de activitățile de atragere de depozite, în cazul în care desfășurarea unor astfel de activități le poate afecta stabilitatea financiară. Împreună cu această propunere, Comisia a adoptat măsuri de însoțire menite să crească transparența anumitor tranzacții din sectorul bancar paralel. Aceste măsuri completează reformele cuprinzătoare deja întreprinse pentru consolidarea sectorului financiar al UE. 

Propunerea privind reforma structurală a băncilor din UE nu se va aplica decât în cazul celor mai mari și mai complexe bănci din UE, care au un volum semnificativ de activități de tranzacționare. 

Cele opt principii ale Pactului pentru Europa în materie de protecţia datelor (propus de Viviane Reding)

Viviane Reding, vicepreşedintele Comisie Europene

Cu ocazia Zilei europene de protecție a datelor (28 ianuarie), într-un discurs ținut la Centrul de Studii Politice Europene (CEPS), dna Viviane Reding, vicepreședinte al Comisiei Europene și comisar UE pentru justiție, a făcut apel la un „pact pentru Europa în materie de protecție a datelor” (SPEECH/14/62).

Ea a enunţat opt principii pentru acest pact:

Divorţ internaţional, acum şi în Grecia

Încă o informaţie de interes: Comisia Europeană a dat undă verde deciziei Greciei de a se alătura celor 15 țări care au aderat deja la normele UE ce permit cuplurilor internaționale să aleagă țara a cărei legislație se aplică în cazul divorțului sau al separării lor de drept.

"Este foarte încurajator să vedem că încă un stat se alătură formei de cooperare consolidată care ajută cuplurile internaționale ce trec printr-un divorț. Cum libera circulație a persoanelor le permite bărbaților și femeilor din toată Europa să se întâlnească și să se îndrăgostească, trebuie să asigurăm securitatea juridică în caz de divorț", a declarat Viviane Reding, vicepreședinte al Comisiei și comisarul UE pentru justiție, citată de site-ul Reprezentanţei Comisiei Europene în România.

Potrivit sursei citate, regulamentul privind legea aplicabilă divorțului are drept scop să ofere asistență partenerilor mai vulnerabili pe durata procedurilor de divorț.

Premiile pentru promovarea întreprinderilor europene, ediţia 2014

Website-ul proiectului finlandez MyCity, care a câştigat un Premiu pentru promovarea întreprinderilor europene

Am primit un comunicat de presă de la reprezentanţa Comisiei Europene, vă atrag atenţia asupra lui. M-aş bucura dacă vreun cititor al acestui blog ar fi nominalizat pentru ediţia din acest an (a opta) a "Premiilor pentru promovarea întreprinderilor europene".

Este vorba despre o competiție "menită să răsplătească cele mai ingenioase și mai de succes inițiative ale organismelor publice din UE și ale parteneriatelor de tip public-privat care susțin spiritul antreprenorial, precum și, în special, inițiative ale întreprinderilor mici și mijlocii". 

Practic, competiţia la nivel național începe acum. Următoarea fază va avea loc în luna mai, atunci când cei doi câștigători din fiecare țară vor concura la nivel internațional. 

Obiectivele climatice şi energetice ale UE, la orizontul anului 2030

sursa foto: globalwarmingfacts.net/

Comisia Europeană a prezentat pilonii noului cadru al UE privind schimbările climatice și energia pentru 2030. Realitatea e, cum se spune, complexă. Specialiştii au ce studia. Până în 2030 nu mai e chiar atât de mult pe cât pare, iar oamenii deştepţi pot acţiona deja.

Elementele-cheie ale cadrului politic pentru 2030 stabilite de Comisie sunt următoarele:

Şi de ce să dispară ceea ce e foarte OK? Cazul Presseurop

Sigla Presseurop

Am aflat dintr-un editorial publicat la începutul săptămânii că, din raţiuni bugetare, proiectul presseurop.eu ar urma să fie închis la sfârşitul acestui an. Comisia Europeană, prin vocea vicepreşedintei Viviene Reding, le-ar fi dat de înţeles celor de la Presseurop că nu ar intenţiona continuarea proiectului.

Discutăm, desigur, despre ceva mai mult decât un zvon.

Presseurop, probabil cea mai eficientă comunicare despre UE, cu bune şi cu rele

Din punctul meu de vedere, Presseurop a făcut pentru imaginea Uniunii Europene şi înţelegerea a ceea ce înseamnă ea, cu bune şi cu rele, mai mult decât numeroase instituţii, depatamente, comisii, comitete, grupuri de lucru mai mari sau mai mici. Plecând de la o idee simplă