WiFi4EU. 200 de localități din România vor avea internet gratuit (lista completă)

Rețea wireless gratuită în peste 200 de localități din România. În imagine, Castelul Corvinilor. Foto: Călin Hera

Comisia Europeană acordă bonuri valorice totale de peste 3 milioane de euro pentru instalarea de puncte de acces public și gratuit la internet wireless în peste 200 de localități din România, între care Hunedoara, Arad, Dej, Tulcea, Constanța, Timișoara, Râmnicu Sărat, Piatra Neamț, București, Gura Humorului, Vatra Dornei, dar și Densuș, Ciolpani, Turț, Gottlob sau Sangov.

Regiunile mai au trei săptămâni pentru două proiecte-pilot ale Comisiei

Regiunile europene, deci și cele din România, mai au la dispoziție trei săptămâni pentru a-și depune candidatura pentru două proiecte-pilot ale Comisiei. În cazul în care sunt selecționate, ele pot beneficia de un sprijin financiar și de consiliere adaptate din partea UE pentru transformarea economiilor și modernizarea industriilor lor.

România, avertizată de Comisia Europeană

Situația statelor UE din punctul de vedere al deficitului bugetar

România a fost avertizată de Comisia Europeană cu privire la existența unei abateri semnificative în 2016 de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu (MTO). De asemenea, Comisia a cerut* Consiliului să adopte o recomandare prin care să i se ceară României să ia măsurile necesare în 2017 în vederea corectării acestei abateri semnificative.

PROVOCARE. O nouă ediție a concursului „Reporter și blogger european”

Te-ntrebi care sunt eu, care caricatura. Imagine de la decernarea premiului „Blogger european 2015”, ediție câștigată de Calin Hera. Foto: Mădălina Barbărasă

Atunci când se discută despre eșecul Uniunii Europene este deja un loc comun să presupui că dușmanii Europei sunt interesați în răspândirea acestei teze. Un lucru nu l-au făcut însă rușii: nu ei i-au convins pe birocrații UE să vorbească limba aproape-păsărească. Va fi fost nevoia comunicatorilor de a nu greși, de a nu spune ceva interpretabil, de a nu rămâne în ofsaid, de a nu-și risca joburile. Va fi fost corectitudinea politică. Limbajul diplomatic, utilizat ca să nu genereze crize greu de reparat. Toate acestea și multe altele sau pur și simplu alte motive. Cert e că, în continuare, comunicarea UE nu reușește „să treacă sticla”. 

România conduce, surprinzător, un top european foarte pretențios

Studiu despre lefurile în Europa - bărbați vs. femei. Sursa: Reprezentanța Comisiei Europene

Am o veste bună* pentru feministele și feminiștii din România: aici se înregistrează cel mai mic decalaj de gen între salarii, din toată Uniunea Europeană.

Sunt Călin Hera și încă blogger european al anului

Împreună cu Chinezu, pe podiumul de premiere a concursului Reporter și blogger european 2015

Salut, sunt Călin Hera și Reprezentanța Comisiei Europene m-a desemnat Blogger European al anului 2015. A trecut un an de atunci. Peste câteva zile (31 octombrie) se încheie înscrierile pentru ediția 2016 a Concursului Reporter și blogger european.

România are două luni pentru a evita să ajungă în fața Curții de Justiție a UE

România are la dispoziție două luni pentru a transpune în legislație normele directivei referitoare la obiectele culturale care au părăsit ilegal teritoriul unui stat membru al UE.

Încă un sfert de miliard de euro pentru cercetare și IMM. Hai că se poate

Bănet european

O știre frumoasă, cu bani, dinspre Comisia Europeană, care încearcă să arate că își vede de treabă (în ciuda a tot): au fost realocați pentru IMM-uri și cercetare aproximativ 265 de milioane de euro.

Concurs „Reporter și blogger european”, ediția 2016

Logo Reporter și blogger european

Vă anunț cu bucurie că tocmai a fost lansată noua ediție a unui concurs foarte drag mie: „Reporter și blogger european”.

Ceva pozitiv despre România

Angela Filote comentează Raportul MCV

E interesant cum domnii din guvern se vor bate cu pumnul în piept că România are un raport MCV bun, al doilea raport pozitiv consecutiv (comunicatul de presă). "Nu avem încă o garanţie a ireversibilităţii acestui proces" (o mai bună cooperare instituţională între puterile statului, în specil între Executiv şi Justiţie), a comentat Angela Filote, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România, care a apreciat totuşi că raportul este "pozitiv".

Laptele şi cornul, varianta UE

Comisia Europeană a publicat o propunere de reunire într-un cadru comun a două programe destinate școlilor care au fost până în prezent separate, respectiv Programul de încurajare a consumului de fructe în școli și Programul de distribuire a laptelui în școli. Scopul: lupta împotriva obezităţii. Programul, conceput după modelul "de la fermă la şcoală", va pune accent pe măsurile educative menite să îi sensibilizeze mai mult pe copii în legătură cu obiceiurile alimentare sănătoase, cu gama de produse agricole disponibile, precum și cu aspectele privind durabilitatea, mediul și deșeurile alimentare, se arată într-un comunicat al Reprezentanţei Comisiei Europene.

Divorţ internaţional, acum şi în Grecia

Încă o informaţie de interes: Comisia Europeană a dat undă verde deciziei Greciei de a se alătura celor 15 țări care au aderat deja la normele UE ce permit cuplurilor internaționale să aleagă țara a cărei legislație se aplică în cazul divorțului sau al separării lor de drept.

"Este foarte încurajator să vedem că încă un stat se alătură formei de cooperare consolidată care ajută cuplurile internaționale ce trec printr-un divorț. Cum libera circulație a persoanelor le permite bărbaților și femeilor din toată Europa să se întâlnească și să se îndrăgostească, trebuie să asigurăm securitatea juridică în caz de divorț", a declarat Viviane Reding, vicepreședinte al Comisiei și comisarul UE pentru justiție, citată de site-ul Reprezentanţei Comisiei Europene în România.

Potrivit sursei citate, regulamentul privind legea aplicabilă divorțului are drept scop să ofere asistență partenerilor mai vulnerabili pe durata procedurilor de divorț.

Premiile pentru promovarea întreprinderilor europene, ediţia 2014

Website-ul proiectului finlandez MyCity, care a câştigat un Premiu pentru promovarea întreprinderilor europene

Am primit un comunicat de presă de la reprezentanţa Comisiei Europene, vă atrag atenţia asupra lui. M-aş bucura dacă vreun cititor al acestui blog ar fi nominalizat pentru ediţia din acest an (a opta) a "Premiilor pentru promovarea întreprinderilor europene".

Este vorba despre o competiție "menită să răsplătească cele mai ingenioase și mai de succes inițiative ale organismelor publice din UE și ale parteneriatelor de tip public-privat care susțin spiritul antreprenorial, precum și, în special, inițiative ale întreprinderilor mici și mijlocii". 

Practic, competiţia la nivel național începe acum. Următoarea fază va avea loc în luna mai, atunci când cei doi câștigători din fiecare țară vor concura la nivel internațional. 

Obiectivele climatice şi energetice ale UE, la orizontul anului 2030

sursa foto: globalwarmingfacts.net/

Comisia Europeană a prezentat pilonii noului cadru al UE privind schimbările climatice și energia pentru 2030. Realitatea e, cum se spune, complexă. Specialiştii au ce studia. Până în 2030 nu mai e chiar atât de mult pe cât pare, iar oamenii deştepţi pot acţiona deja.

Elementele-cheie ale cadrului politic pentru 2030 stabilite de Comisie sunt următoarele:

Angela Filote îi ia locul lui Nicolae Idu la conducerea Reprezentanţei Comisiei Europene

Angela Filote, noul şef al Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti

Un comunicat al Reprezentanţei Comisiei Europene din Bucureşti anunţă că noul şef al instituţiei va fi Angela Filote. "Cu peste 20 de ani de experiență în managementul comunicării instituționale, dna Filote a lucrat în România, Turcia și Egipt, iar începând cu anul 2010, la sediul Comisiei Europene de la Bruxelles", se arată în comunicatul dat publicităţii în această după-amiază.

Românii plătesc cele mai mici tarife pentru convorbirile telefonice din UE (după lituanieni)

Costul convorbirilor telefonice în UE (euro cenţi/minut). Sursa: RCER/DigitalAgenda Scoreboard

Românii plătesc cele mai ieftine tarife pentru convorbirile telefonice din UE (după lituanieni). Cele mai scumpe convorbiri sunt în Olanda, cu 774% mai mari decât cele din Lituania.

"Aceste diferențe de preț nu pot fi explicate prin diferențe de calitate, prin diferențe privind costul de prestare a serviciului sau prin diferențe între țări în ceea ce privește puterea de cumpărare a consumatorilor.", se arată într-un comunicat al Reprezentanţei Comisiei Europene în România.

Luna viitoare, vicepreşedinta Comisiei Europene, Neelie Kroes, va prezenta un nou pachet legislativ "destinat să consolideze piaţa unică a telecomunicaţiilor".

La ce ne putem aştepta? Să vedem ultimele declaraţii ale doamnei Kroes: „Cele 28 de piețe de telecomunicații naționale din Europa nu aduc consumatorilor aceleași avantaje pe care le-ar genera o piață unică. Este esențial să se ia rapid măsuri la nivelul întregii UE pentru a realiza o piață unică veritabilă și un grad optim de conectare la nivelul întregului continent.”

Dacă diferenţele între extreme se vor micşora, atunci e de aşteptat ca tarifele UE să se apropie undeva spre zona medie, către 6-7 euro cenţi/minut, cu minime de 3-4 euro cenţi / minut şi maxime de 10-11. Asta ar însemna, în cel mai rău caz, o dublare a lor în cazul norocoşilor de români...

Interviu cu Iulia Deutsch

Iulia Deutsch, șef-adjunct al Reprezentanței Comisiei Europene

Interviu cu doamna Iulia DEUTSCH, şef-adjunct al Reprezentanţei Comisiei Europene, coordonator al echipei informare-comunicare, realizat în luna octombrie 2012 de jurnalistul Călin Hera

Aceasta este o discuţie despre un loc. Unul anume, unde vin oameni interesaţi de Uniunea Europeană, proiecte europene, expoziţii, dezbateri, istorie, prezent, viitor. Au fost câteva mii în primul an de existenţă al acestui loc, vor fi probabil câteva zeci de mii în următorul (inclusiv prin intermediul Social Media), iar locul de pe strada Vasile Lascăr nr. 31 din Bucureşti are toate şansele să devină unul căutat, fiindcă aici se întâmplă mereu lucruri interesante, care îi privesc pe cei care se simt cetăţeni europeni. Vorbim despre Spaţiul Public European cu doamna Iulia Deutsch, şef-adjunct al Reprezentanţei Comisiei Europene, coordonator al echipei informare-comunicare.

Singurul tren care merge ceas: trenul corupţiei

Gara din Teiuş. Foto: wikipedia

Cei doi bărbați stau încordați pe banchetă. Rotofeiul are arătătorul și mijlociul îngălbenite. Bate cu degetele, nervos, în măsuța fixată sub geam. Va putea fuma abia la Teiuș, unde trenul, un Inter City care a acumulat deja o întârziere de jumătate de oră, va staționa 10 minute.

Rotofeiul şi tovarăşul lui de drum vorbesc, de două ore, despre cât de rău s-au stricat lucrurile. Până prin anul 2008, afacerile mergeau rezonabil. Proiectau reţele de canalizare prin satele patriei sau cochete drumuri comunale ori judeţene. Ajutau la transformarea unor localiăţi uitate de lume în aşa-numite “sate europene.”  Învăţaseră cum să întocmească un contract şi cu cine să vorbească pentru ca acesta să fie aprobat fără emoţii prea mari. 

După aderare, accesarea fondurilor europene a devenit mai anevoioasă, aproape imposibilă. S-au schimbat, ce-i drept, şi formalităţile, s-a trecut la alt gen de finanţări, dar reţelele interne - teoretic aceleaşi - au devenit inabordabile. Cel puţin  pentru ei, care nu “cotizează” la partid şi s-au mai trezit şi cu neajunsul că aceia cu care se înţelegeau în trecut au fost înlocuiţi de alţi experţi.