România, avertizată de Comisia Europeană

Situația statelor UE din punctul de vedere al deficitului bugetar

România a fost avertizată de Comisia Europeană cu privire la existența unei abateri semnificative în 2016 de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu (MTO). De asemenea, Comisia a cerut* Consiliului să adopte o recomandare prin care să i se ceară României să ia măsurile necesare în 2017 în vederea corectării acestei abateri semnificative.

„Este pentru prima oară când se aplică această procedură a cadrului de guvernanță economică al UE. Prin aceasta li se oferă autorităților posibilitatea de a lua măsuri corective pentru a evita deschiderea unei proceduri aplicabile deficitelor excesive”, se arată pe site-ul Reprezentanței Comsiei Europene la București.

Potrivit infograficului de mai sus, doar trei state (Grecia, Spania și Franța) se află în procedura de deficit excesiv), dar pentru Franța există recomandarea de a se renunța la această procedură. Practic, Marea Britanie nu mai intră în calcule.

Din 32 de domenii cu recomandări specifice, România bifează 11

Cele mai multe recomandări făcute de Comisia Europeană sunt în domeniul politicii fiscale și a guvernanței fiscale; doar 5 state membre (Bulgaria, Cehia, Danemarca, Luxemburg și Suedia) nu au fost avertizate în legătură cu acest aspect.

Din cele 32 de domenii pentru care Comisia a făcut recomandări specifice, România a bifat 11 domenii, astfel: 

1. Politică fiscală și guvernanță fiscală 
2. Sustenabilitatea pe termen lung a politicilor financiare – inclusiv referitor la sistemul de pensii 
3. Lupta împotriva evaziunii fiscale 
4. Crearea de locuri de muncă
5. Salarii
6. Educație
7. Sănătate
8. Incluziune socială și reducerea sărăciei
9. Mediul de business
10. Administrație publică 
11. Corupția și economia subterană

Spre comparație, Italia și Cipru au primit recomandări în 13 domenii, Spania, Portugalia, Ungaria și Croația tot în 11, Bulgaria în 9, Polonia în 7.

Ce va urma

Practic, Comisia invită Consiliul să aprobe abordarea propusă și să adopte recomandările specifice fiecărei țări și solicită statelor membre să le pună în aplicare integral și în timp util.

În mod normal, miniștrii UE vor discuta recomandările specifice fiecărei țări înainte de adoptarea lor de către șefii de stat și de guvern ai UE, după care statelor membre le revine sarcina de a pune în aplicare aceste recomandări, prin intermediul politicilor lor economice și bugetare naționale din perioada 2017-2018.

E bine de știut

Recomandările adresate statelor membre sunt ajustate în fiecare an pentru a reflecta progresele înregistrate și diferitele evoluții intervenite, însă acestea sunt ferm ancorate în prioritățile mai largi definite în discursul anual al președintelui Juncker privind starea Uniunii și în analiza anuală a creșterii. Pentru statele membre din zona euro, acestea reflectă, de asemenea, recomandările formulate pentru zona euro. Recomandările formulate în cadrul semestrului european sunt coerente cu viziunea pe termen mai lung prezentată în Strategia Europa 2020.

Informații de background

În luna februarie, Comisia a prezentat analiza sa detaliată a situației economice și sociale a fiecărui stat membru, sub forma unor raporturi de țară, în cadrul așa-numitului „pachet de iarnă” din 2017 al semestrului european. În luna aprilie, statele membre și-au prezentat programele naționale de reformă și programele de stabilitate (în cazul țărilor din zona euro) sau de convergență (în cazul țărilor din afara zonei euro), inclusiv măsurile luate în urma „pachetului de iarnă”.

De asemenea, Comisia organizează în mod regulat consultări cu partenerii sociali și a invitat statele membre să acorde o mai mare atenție contribuției partenerilor sociali naționali.

Recomandările de astăzi se bazează pe aceste dialoguri, pe programele naționale, pe datele elaborate de către Eurostat și pe Previziunile economice din primăvara anului 2017 pe care Comisia le-a publicat recent.

Declarații la cald

„Tendințele economice sunt, în linii mari, pozitive și ar trebui să profităm de această ocazie pentru a face ca economiile europene să devină mai competitive, mai reziliente și mai inovatoare”. (vicepreședintele Valdis Dombrovskis, responsabil cu moneda euro și dialogul social)

„Am pus capăt crizei: așadar, următorul capitol este dedicat chestiunilor sociale. Acum că a fost relansată economia, este necesar să recreăm oportunități pentru cei rămași în urmă și să ținem pasul cu evoluția nevoilor în materie de competențe, prin investiții într-o educație și formare profesională de înaltă calitate. Creșterea productivității ar trebui să se reflecte în creșterea salariilor” (Marianne Thyssen, comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă)

„Redresarea este inegală și încă fragilă. Trebuie să recurgem la toate instrumentele disponibile pentru a sprijini creșterea economică. Printre acestea se numără reformele economice inteligente, precum și aplicarea inteligentă a politicii fiscal-bugetare” (Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă)

*În limbajul de la Bruxelles, Comisia a recomandat Consiliului să recomande, dar mi s-a părut că sună prea aiurea... Găsiți aici comunicarea integrală de pe site-ul Reprezentanței Comsiei Europene, cu declarații integrale ale liderilor europeni citați mai sus.