Celebrul gest al lui Feyisa Lilesa, făcut acum la capătul maratonului din Honolulu. Sursa: oromianeconomist.com |
Uneori este nevoie de un simplu gest. Făcut la momentul
potrivit, e mai puternic decât o mie de cuvinte, poate și decât o mie de cărți.
Acesta ar putea fi înțelesul includerii atletului Feyisa Lilesa în Top 100
gânditori ai lumii în 2016. Un atlet etiopian în top 100 gânditori ai lumii? De
unde până unde?
Feyisia Lilesa avea 26 de ani astă-vară, când a participat
la Olimpiada de la Rio. Era aproape un puști atunci când, trecâd al doilea linia
de sosire la maraton, și-a încrucișat mâinile deasupra capului, semn care
simbolizează mișcarea de rezistență din țara sa. „Guvernul ne omoară oamenii. Atunci
când vorbim despre drepturi democratice suntem băgați la închisoare și uciși”,
a declarat atletul, care face parte dintr-un trib, Oromo din regiunea Oromiya,
„vânat” de regimul premierului Hailemariam Desalegn.
Câștigând medalia de argint, Feyisia Lilesa ar fi putut să
se bucure de moment. Să uite un pic. Să râdă. Nu l-ar fi acuzat nimeni. Nici
măcar rudele din închisoare. L-ar fi înțeles. Dar el a ales să nu uite, să nu
întoarcă capul în partea cealaltă. Și-a riscat viața făcând un gest cu impact
maxim în opinia publică.
„Am vrut să fiu vocea unei știri despre care nimeni nu vorbește” (Feyisa Lilesa)
„Am vrut să fiu vocea unei știri despre care nimeni nu
vorbește”, a declarat el după cursă.
Scriam
încă de atunci că Feyisa Lilesa a devenit un simbol mondial și că, sunt
sigur, nu și-ar dorit să fie un simbol, ar fi preferat de o mie de ori să aibă
o viață normală, să se întoarcă acasă, la familie, să fie primit cu bucurie. Să
le aducă bucurie oamenilor. Ar fi preferat să le aducă celălalt fel de bucurie.
în partea cealaltă.
Stadion în Oromyia natală a lui Feyisia Lilesa |
Pentru ceea ce a făcut la Olimpiadă, Feyisia Lilesa a fost
inclus de publicația Foreign Policy în Top
100 gânditori ai lumii în 2016 „pentru
schimbarea regulilor jocului”. În Top 100 se mai află personalități precum
Ban Ki-Moon (secretar general al ONU), Hillary Clinton („For going high when others go low”), Angela Merkel etc.
Sediu de bancă în Oromyia lui Feyisia Lilesa |
Uneori este nevoie de un simplu gest. Făcut la momentul
potrivit, e mai puternic decât o mie de cuvinte, poate și decât o mie de cărți.
Poate nu pentru toată lumea, dar pentru o parte importantă a ei. Pentru cei
cărora le pasă și care pot face ceva și pentru cei aflați acolo, în Etiopia, în
suferință și fără speranță.
Ce face în viața de zi cu zi un simbol?
De cele mai multe ori, marile personalități ajung să nu își
mai aparțină. Aparțin ideilor pe care le-au creat. Cauzelor pe care le-au
inspirat. Feyisia Lilesa nu s-a mai întors acasă după Olimpiadă. I-a fost clar
că, odată ajuns între granițele Etiopiei, ar fi fost eliminat. Brutal și
definitiv. A rămas pe continentul american nu pentru a duce o viață mai bună,
ci pentru a supraviețui. Ca să lupte pentru ai lui. Să-și facă auzit mai mult,
și mai mult, strigătul. Să urnească o presiune publică în urma căreia guvernul
din țara lui să renunțe la opresiune, să se deschidă.
Marele risc al lui Feyisia Lilesa nu se referă la persoana
lui, ci la viețile celor din familia lui rămasă acasă. Mai ales că și după ce a
făcut gestul celebru, mulți oameni au continuat să fie uciși în Etiopia. „Le
mulțumesc tuturor celor care mă laudă, mă încurajează, îmi acordă medalii. Dar
cadoul cel mai important este libertatea, libertatea pentru compatrioții mei”,
spune el.
Imgine dintr-un oraș aflat în Oromyia natală a lui Feyisia Lilesa |
„Cel mai important cadou este libertatea, libertatea pentru compatrioții mei” (Feyisia Lilesa)
Între timp, se antrenează. În urmă cu o săptămână, a alergat
maratonul de la Honolulu. A ieșit al patrulea, cu un timp foarte bun (2:15:57;
la Olimpiadă a alergat în 2:09:54, n. mea). La final, și-a încrucișat brațele
deasupra capului. Gestul prin care a schimbat regulile jocului și l-a dus în
Top 100 gânditori ai lumii.
Copac-simbol din Oromyia natală a lui Feyisia Lilesa |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu