Compromisul rezonabil şi generaţia post-Mîndruţă

Laura Codruţa Kovesi

Dacă lucrurile vor continua să evolueze ca în utimul timp, Direcţia Naţională Anticorupţie va ajunge să conducă autoritar în topul încrederii, la luptă (din inerţie) cu Armata. Banca Naţională a României pierde, la râdul ei, în frunte cu eternul conducător isăresc, pe măsură ce se împute (n-am găsit altă rimă) povestea cu francul elveţian. Soluţia Mugur Isărescu va deveni amintire, veteranul de la BNR va intra în galeria marilor foşti, pe undeva pe lângă dl. Gheorghe Mărmureanu. 

De partea cealaltă, notorietatea Laurei Codruţa Kovesi va creşte neîncetat, iar numele Ţepeşei noastre va începe să fie vehiculat pentru cea mai înaltă funcţie în stat, dacă se va întâmpla cumva ca dl Iohannis să şchiopăteze. Ca să revenim totuşi cu picioarele pe pământ, să de amintim că şi predecesorul doamnei Laura se bucura de o imagine excelentă, respectiv execrabilă, în funcţie televiziune. Situaţia rămâne deci fluidă. E ca un joc de societate în care e bine că apar mereu actori noi, altfel ne-am plictisi.

Care-i treaba cu Laszlo Borbley

Astă-iarnă, m-a întrebat cineva ce cred că va face UDMR (urmau alegeri pentru şefia Uniunii, PNL şi PSD încercau să spargă coaliţia, se discuta despre înlocuirea lui Emil Boc). Am răspuns că va ieşi de la guvernare (silit sau de bună voie), ca urmare a unor calcule electorale. Mergeam pe ideea că atât pentru UDMR cât şi pentru PDL, cel mai util e să intre separat în alegerile de anul viitor. Rămânând un detaliu pretextul.

De  ce le e util să se despartă, măcar până după alegeri? Fiindcă există suficient electorat naţionalist în România, român sau maghiar, care e foarte activ la alegeri, astfel încât nicio formaţiune (care vrea un scor consistent) nu-şi permite să-l ignore.

Din toată povestea rămân, în prima fază, cu şase impresii:

Partidul Crin Antonescu

Crin Antonescu a primit ce a cerut: mână liberă. Crin Antonescu a promis ce a vrut: 30%.
În principiu, Crin Antonescu centrează, Crin Antonescu dă cu capul.(Mă rog, Dan Tapalaga spune că nu Crin, ci Dinu Patriciu.) Echipa lui are nume decente si nume discutabile.
Si pe urmă?

Marele pariu al lui Crin Antonescu nu e să ducă PNL la guvernare împreună cu PSD (cum zice Dan T., în comentariul citat mai sus). Si nici măcar acela de a mentine PNL măcar la nivelul actual, în conditiile unei continue ofensive racolatoare purtată de PD-L. Marele pariu e chiar acel 30% si, mai ales, e pariul lui cu sine însusi (dacă omul are vână să iasă la bătaie): acela de a fi prezent 100%, 24 de ore din 24.

Poate că e bună clarificarea asta. Crin Antonescu merge pe sârmă. Dacă stă, cade. Dacă adoarme, cade. Dacă nu merge suficient de repede, cade. Dacă nu merge bine, cade. Dacă nu e atent la toti si la toate, cade. Dacă nu cade, a ajuns unde trebuia.