Prezența la vot pe grupe de vârstă, până la ora 18:00. Sursa: iData |
Pe de o parte, evoluția prezenței la vot e asemănătoare celei din România: în prima parte a zilei merg să voteze persoanele în vârstă, iar în ultima parte se mobilizează tinerii. Mai precis:
- 71+ Alegătorii din categoria de vârstă 71+ au votat într-o proporție de peste 70%. Fabulos! Nu discut aici câți dintre alegătorii în etate au fost duși pe sus la vot, câte mâini tremurânde au beneficiat de ajutorul unor mâini mai tinere, care să pună ștampuila unde trebuie. Spun doar că acesta este aproape un maxim absolut. Notă. Alegătorii din această categorie de vârstă votează covârșitor cu stânga. Dar nu trebuie generalizat. Există și în această categorie destui oameni care își mai aduc aminte ce le povesteau părinții, care mai au reflexe de educație ne-comunistă.
- 56-70 de ani. Aceștia sunt de asemenea alegători cu preferințe de stânga, mai degrabă pro-rusești. Chiar dacă au adunat obidă anticomunistă (în special cei din prima parte a intervalului), nu vor să riște și sunt mai degrabă de partea conservatorismului comunist (în special cei din jumătatea superioară a intervalului). Aproape jumătate din această categorie de vârstă a ieșit la vot (49% la ora 18:00).
- 41-55 de ani. Alegătorii din această categorie de vârstă, în special cei din primul interval, ar trebui să constituie forța determinantă a orientării pro-europene - datorită vârstei, experienței, datorită faptului că ar trebui să-i regăsim în clasa de mijloc. Această categorie de vârstă ar putea fi cheia turului II, dacă acesta va avea loc. De data asta, cei din categoria 41-55 au venit într-un număr sensibil egal cu cel al alegătorilor din grupa următoare de vârstă..
- 26-40 de ani. Intrăm în categoriile de vârstă în care pro-europenismul își pune speranțe. Prezența la vot la ora 18:00: 35%. Probabil că până la închiderea urnelor va crește spre 40%.
- 18-39 de ani. Cu siguranță, majoritatea celor din această categorie de vârstă votează mai degrabă cu Maia Sandu decât cu Igor Dodon. Atât că tinerii au ales alte activități în primul tur de scrutin (prezență de 28%), deși este posibil ca până la închiderea urnelor să avem o prezență de peste 33% și la această categorie de vârstă.
Este clar că rezultatele din primul tur vor fi influențate de prezența la vot a diferitelor categorii de vârstă. Iar dacă Igor Dodon nu va obține 50%+1 din voturi, în ciuda mobilzării extraordinare a alegătorilor săi tradiționali, atunci Maia Sandu are o șansă bună în turul al doilea, cu condiția mobililzării grupelor de vârstă favorabile pro-europenismului. Aceasta este vestea bună din vestea proastă a prezenței scăzute a tinerilor la urne: că e loc de creștere!
Socotelile de mai sus nu au ținut cont de un alt detaliu important: care zone geografice și „geopolitice” ale Moldovei au avut prezențe la scrutin mai mari sau mai mici. Din câte știu deocamdată, alegătorii din Chișinău s-au mobilizat mai puțin - deci și aici e loc de creștere a mobilizării celor din bazinul electoral pro-european. Înțeleg însă că și în Găgăuzia mobilizarea a fost modestă, iar acolo este un bazin electoral pro-federalizare, deci pro-Dodon.
Ecuația e complicată, ca mereu în Rep. Moldova, dar meciul se joacă și e nevoie de participarea tuturor celor cărora le pasă de viitorul țării. A tuturor celor educați și care au prins drag de libertate.
Să vedem ce va fi și la frații moldoveni. Sunt într-un moment de răscruce și trebuie să aleagă cu gândul la un viitor bun.
RăspundețiȘtergere