Pagini

joi, 8 iulie 2010

O mică polemică (cu Mihnea)

Totul a pornit de la o stire de pe blogul lui Petrisor. Atunci când am citit-o, m-am întrebat si eu „ce să fie?, ce să fie?”.

Apoi am văzut răspunsul lui Mihnea. Si m-am simtit un pic vizat, desi bănuiesc că Mihnea nu s-a referit la mine când a spus:
„... majoritatea ziaristilor cu bloguri personale... aduc deservicii majore ziarelor si televiziunilor la care acestia lucreaza. E vorba de trafic, in principiu, dar si de faptul ca jurnalistul roman e jurnalist cat timp e la munca, iar in rest roman, adica nu are absolut nicio jena... in a publica informatii obtinute prin natura jobului pe blogul personal. Traieste intr-un conflict de interese destul de marisor, dar cum jurnalismul din Romania e facut cu relatii, surse si publicatii la comanda, nici n-are ce sa faca decat sa-si dezvolte brandul personal”

Recunosc: sunt jurnalist si am blog personal. Am chiar două. Unul nu cred că se încadrează la ceea ce a vrut Mihnea să spună mai sus (poate că de aceea e ceva mai de succes (sic!) decât ăsta. „Naivul”, în schimb, da.

Povestea „Naivului”. Am pornit acest blog într-o vreme în care aveam impresia că am multe de spus si nu-mi puteam da cu părerea în EVZ decât o dată pe săptămână. Am zis că, în rest, „dau” pe blog. E vorba de părerea mea. Mi s-a întâmplat de foarte multe ori să aflu lucruri „tari” datorită faptului că lucrez într-o redactie importantă si mi-a fost ciudă că nu le-am putut folosi pe blog pentru că nu erau ale mele - cele mai multe au ajuns în ziar, a doua zi. Eu cred că blogul meu chiar a suferit, din punctul ăsta de vedere: de multe ori n-am scris deloc zile întregi tocmai pentru a nu-mi concura ziarul! (Deci sunt naiv.)

În acelasi timp, jurnalistii au un avanataj enorm fată de alti bloggeri care „tin” bloguri politice/actualitate: ei află primii ce se întâmplă, au acces la informatii bune si, dacă nu sunt veniti cu pluta, stiu cam in orice moment care sunt piesele lipsă ale puzzlelui din care e alcătuit un eveniment. Altfel spus, sansele ca articolul lor să fie mai degrabă băgat în seamă sunt mai mari decât în cazul unui „amator” (ideea e valabilă si în cazul celor care lucrează în institutii de statistica, sondare a opiniei publice, institute de cercetare, prognoze, ong-uri care gândesc/alcătuiesc/produc/interpretează analize, rapoarte, barometre samd).

E ceva rău în asta? Trisează cineva? Răspunsul meu e simplu: nu. Si nici institutia cu pricina n-are nimic de pierdut. Dimpotrivă: cu cât are oameni cu notorietate mai mare, mai apreciati, mai credibili, cu atât îi va fi mai bine întregului. Mai ales dacă Întregul lucrează împreună cu Notorii, fără însă a manipula.



5 comentarii:

  1. sunt curios daca analiza subiectului (in doua parti) cu asa-zisa inscenare a lesinului acelei femei din suceava se preteaza la o analiza (in evz dar nu numai) despre manipulare si despre reactia (sau lipsa ei) strategilor de imagine de la cotroceni.

    E f urosr de demonstrat ca teoria ca lesinul a fost inscenat a fost o facatura de doi lei. E vorba de faptul ca cei care au lansat versiunea asta s-au incurcat in cronologie. Nu poti stabili azi o regie pt ceva ce S-A INTAMPLAT CU DOUA ZILE IN URMA!!!!

    demonstratia, cu probe clare (e plin netul de ele dar nu le-a vazut nimeni) o gasesti aici:

    Lesinul femeii din Suceava nu putea fi inscenat post-factum! Dovada! Astept o bere de la Guvern
    http://vinca-vestea-neamt.blogspot.com/2010/07/lesinul-femeii-din-suceava-nu-putea-fi.html

    p.s. - am vb si cu cineva de la guvern - de la mass-media - despre ce usor poate fi demontata teoria respectiva (miercuri); ma intreb si acum de ce nu au iesit (cu probe clare date... pe masa) sa puna lucrurile la punct in aceasta tema ce a inflamat internetul dar nu numai...

    RăspundețiȘtergere
  2. @daniel vinca:
    Aha. O fi.
    P.S. Mă întreb dacă în postarea mea e ceva care să fi provocat acest comentariu. Voi reciti ce-am scris.

    RăspundețiȘtergere
  3. scuze ca n-am reactionat mai devreme la articolul tau, abia acum l-am sesizat, dupa ce mi-ai scris la mine. Da, ai dreptate cand spui ca nu la tine ma refeream, la fel cum nu ma refeream la multi ziaristi cu bloguri.

    Cred ca principala problema este aceea a motivatiei din spatele pornirii unui blog, ca jurnalist. Inteleg motivatiile tale si restrictiile pe care ti le-ai impus, din bun simt, asupra libertatii tale de exprimare. In acelasi timp, pot aproape sa garantez ca acel contract de munca pe care l-ai semnat nu stipuleaza nimic in legatura cu blogul tau, nu exista un manual de stil pentru ziar sau, daca exista, nu mentioneaza nimic apropo de blogurile personale si asa mai departe.

    Argumentul meu e ca ziaristii fac astfel de lucruri (ca cele sesizate de mine, dar vezi si exit-poll-urile din ziua alegerile, scandalurile de presa pornite de pe blogurile lor samd) pentru ca pot, deoarece trusturile de presa abia acum se trezesc la realitatea internetului. Voi n-aveti nicio vina, in realitatea romaneasca, pentru ca va evidentiati talentul pe net, pentru ca va construiti branduri care ajuta, poate, pe unii jurnalisti mai tineri sa fie cunoscuti. Dar problema rezida in a) felul prost in care trusturile inteleg problema (iarta-ma, doamne, zici ca-s basescu) si b) felul in care unii dintre voi isi dezvolta prezentele online, preferand senzationalul, tabloidul si exclusivitatile in scopul traficului si a imaginii personale.

    "Unii dintre voi" nu reprezinta o generalizare si nu subliniaza ce spuneam mai devreme. Dar faptul ca sute de jurnalisti isi construiesc bloguri, da.

    putem continua aceasta discutie, in acelasi stil inteligent si prietenesc, oricand doresti. eu ma bucur ca avem astfel de schimburi si ca existam amandoi, atat cetateni, cat si jurnalisti, pe internet.

    RăspundețiȘtergere
  4. @ calin hera
    Daca am fost cam neclar imi cer scuze; dar apropo de legatura intre textul dvs si comentariu, ar fi vorba de:
    1. avantajele / dezavantajele blogerului - jurnalist in ceea ce priveste abordarea unor subiecte altminteri tabu in trusturile "mogulilor"; dar si sansa de a privi lucrurile in ansamblu fata de blogerii "clasic blogeri si atat"
    2. " jurnalismul din Romania e facut cu relatii, surse si publicatii la comanda" - cazul din comentariu venea sa sublinieze sustinerea dvs
    3. si faptul ca, pana lui Calin Hera a abordat si subiecte la care altii se uita pe pereti sau le trateaza la modul agheasma (adica nici de rau, nici de bine, sa nu deranjam pe cine nu trebuie...)

    p.s. - ai observat, din intamplare, cati au mai scris de dilema culturile din IMB sau Cotul Pisicii? ca eu am citit la greu despre pierderi incomemsurabile, marete realizari ale agriculturii infratita cu Camera Deputatilor sau - nici mai mult nici mai putin - despre asa-zisa securitate neationala. Toate astea pe varianta nu conteaza cati oameni sunt afectati la galati sau braila dar sa primeze interesele cui trebuie...

    daniel v. (am semnat asa, la anonim, ca am op problema cu netul)

    RăspundețiȘtergere
  5. @daniel: Multumesc pentru precizări.

    RăspundețiȘtergere

PA-uri, poezii şi mirări

Uneori recunosc: bărbaţii pur şi simplu nu înţeleg nimic. Scriu despre asta pe blogul meu secret ;)

Din lume

free counters