Cine a fost Leo Popper

Mențiunea despre Leo Popper, cel mai vârstinc bucureștean care a murit în ziua de 31 decembrie 1917. Sursa: Gazeta Bucureștilor

Ne place să credem că am trăit într-o viață cât alții în zece. Asta ne ajută subconștientul, orgoliul, ne dă curaj, imbold. Ne justifică. Eventual, ne oferă prilejul de a spune că vremurile sunt de vină. Comunism, decreței, cutremur, revoluție, mineriade, inflație, post-comunism, tranziție, Iliescu, Năstase, Băsescu, 11 septembrie, NATO, UE, criza economică, Saddam, Bin Laden, Deveselu, Crimeea, Ordonanța 13...

Pagina căutată nu a fost găsită. Despre soarta unor editoriale

Ce-am găsit când am căutat un editorial scris pentru un site altfel fain

Cine e atât de naiv încât să creadă că, gata, dacă a scris ceva pe un site, textul rămâne la cheremul posterităţii, se înşeală. Nu există o moralitate a online-ului, cel puţin nu în România. Am trăit pe pielea mea lucrul ăsta: unele comentarii publicate pe site-urile Evenimentului zilei sau Digi24 nu mai există. Nu mă gândesc, paranoic, că ar fi fost cine ştie ce lucruri care să fi deranjat în asemenea hal pe cineva de la butoane, nu cred că acesta e motivul pentru care au fost şterse. Ştiu însă că nu doar eu am păţit-o, altfel aş zis că, na, am eu o problemă. Din păcate, problema e în altă parte.

Pentru că în online-ul românesc se manifestă un stil, o apucătură păguboasă gen "istoria începe de la mine, cel care sunt la butoane, eu decid şi asupra trecutului". Nu e bine.