Îmi tot spun că au știut ei ce-au știut când au pornit această trebușoară (războiul cu Geoană). Mie-mi scapă ceva, dar mărturisesc că nici n-am stat cu lupa pe acest caz (deși ar fi meritat). Bănuiesc și că Ponta știe mai multe decât spune; mi-e greu să cred că motivele sunt doar cele enunțate oficial, și spun asta cel puțin privind la context.Pe de altă parte, nu pot să nu remarc ceva ce devine o modă a vieții politice din România: devorarea liderilor, buni sau răi, ca demne urmașe a Partidului Comunist Român. Mă gândesc, desigur, la FSN, cu cele două ramuri ale sale: actualul PDL (care l-a executat pe înființatorul Petre Roman), respectiv PSD (care îl execută acum pe Mircea Geoană). Vorbim despre lideri emblematici ai partidelor lor (ambii au candidat la Președinția României, au condus partidele care i-au mătrășit).
Dincolo de bucuria care răsună acum în sediul PSD, vajnicii oameni de stat ai acestui partid ar trebui să se uite nițel în oglindă. Până la urmă, tot ei au fost aceia care l-au promovat pe Cel Hulit Azi. S-au deșteptat între timp?
Altfel, mister Geoană e un personaj tragic (sau comic). Draga de ea, România!
