Ponta, europeanul

Panou electoral la Chişinău. Mândria de a fi român, mai colea. Foto: Anatolie Căpăţână

În oraşul Chişinău, capitala Republicii Moldova, au apărut panouri electorale ale candidatului PSD la preşedinţia României. Victor Ponta în mijlocul oamenilor. Premierul român strânge mâini, zâmbeşte larg. Motivele naţionale întâlnite şi în campania pentru alegerile europarlamentare. Imaginea este cea cunoscută la Bucureşti. Diferă mesajul.

În România, Victor Ponta se arată „mândru că e român”. La Chişinău devine „mândru că e european”. În plus, atunci când îşi prezintă realizările ca prim-ministru, Victor Ponta se laudă că a susţinut „independenţa energetică a Moldovei şi integrarea sa rapidă în Uniunea Europeană”. Ca preşedinte, promite Victor Ponta, va lupta „pentru o viaţă mai bună pentru români şi moldoveni în Europa”.

Prima afirmaţie este, în cel mai bun caz, o exagerare. A doua, dincolo de lozinca ieftină, conţine o nuanţă importantă. Vorbeşte, într-un mesaj public, despre „români şi moldoveni”. Dezbaterea despre moldovenism are la Chişinău o tradiţie îndelungată. A fost adusă pe agenda publică, interesat, de comunişti. În timp, a prins. În special în rândul păturilor neinstruite ale populaţiei. Generaţie după generaţie. Deportări, lichidări, propagandă, trăiască Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Cine nu înţelege ce înseamnă glasul sângelui spune că e un miracol faptul că, după deceniile de comunism greu, sub sovietici, există acum pe pământul dintre Prut şi Nistru atâţia oameni care se simt aparţinând poporului român. Profesorii şi elevii de la liceul românesc de la Tiraspol sunt, din acest punct de vedere, nişte eroi. Cu care, când a avut prilejul, premierul Victor Ponta s-a lăudat. La Bucureşti, ce-i drept. La Chişinău, e mai riscant să te mândreşti că eşti român. European sună mai bine. E mai safe. E mai cu dus şi întors. Nu se ştie niciodată. Mai bun e un mesaj adecvat unui anumite părţi a alegătorilor de pe malul stâng al Prutului. Câte voturi adună aşa? Câte pierde pentru această nuanţă? Probabil că toată afacerea e cotată pe la 0,1-0,2% din voturi. Maximum. Dar dacă nu e pentru voturi, ci ca să nu supere?

Căci, până la urmă, Victor Ponta are darul de a se suci cu nonşalanţă. E genul de om care nu te contrazice, pe faţă, dacă se întâmplă să aibă nevoie de tine. De ce să rişte? Doar de aceea s-a inventat limbajul dublu. A se suci cu nonşalanţă asta înseamnă, relativizarea adevărului, a principiilor, a spuselor. Poţi, oricând, să spui că a fost o greşeală de traducere. Că e vorba de nişte note de subsol, noi reguli de citare. Că cineva, nu ştiu cine, a trucat panoul electoral.

A se suci cu nonşalanţă nu e o figură de stil. E un model de comunicare alunecos. Întrebaţi despre panourile electorale din staţiile de autobuz, cei de la sucursala PSD Chişinău au dat din umeri. Vezi, Doamne, cineva, nu se ştie cine, a modificat sloganul, peste noapte. Tipic. În afară de datul din umeri, Victor Alexeev, președintele pesediştilor de la Chişinău, a mai spus ceva interesant: „Până la urmă, cred că au vrut să ne facă și un bine. Nu ne deranjează că suntem europeni, dar mai bine să fie scris că suntem români. Toți ne dorim să ajungem în marea familie europeană”. Fără comentarii.

Între timp, premierul Victor Ponta a fost vineri la Chişinău. A vorbit cu aplomb la o televiziune locală despre deosebirea dintre el şi Victoria Nuland, asistenta secretarului de stat american („spre deosebire de doamna Nuland, eu nu dau sfaturi în public”), despre intervenţia în dosarul Lukoil („asta este o prostie din România”), despre cei 100 de copii fără grădiniţă din localitatea Porumbeşti şi a turnat o roabă de beton la temelia unui viitor teatru de comedie la Cahul.

De mâine, în Chişinău, Cahul şi la Porumbeşti vor apărea noi panouri electorale în care premierul român se va arăta mândru că este european. Dacă ar candida pe Lună, l-ar aduce cineva cu picioarele pe pământ?

text postat pe cotidianul.ro