Imagine de la accidentul provocat de jurnalistul Şerban Huidu la Timişu de Sus, în anul 2011 |
9%. Cu atât a scăzut în anul 2012, la nivel UE, număul deceselor în urma accidentelor rutiere. Vestea e bună. Jumătatea goală a paharului ţine de faptul că România se află în clubul mai puţin select al ţărilor UE în care s-a înregistrat o creştere (1%) a numărului de decese în urma accidentelor rutiere (alături de Austria 4% Luxemburg 3% şi Lituania 2%).
În cifre, evoluţia numărului de decese la un milion de locuitori e următoarea*:
1965 2010 2011 2012
România 98 111 94 96
Austria 252 66 62 64
Luxembrug 250 64 64 65
Lituania 250 90 97 100
Bulgaria 91 103 89 82
UE 171 62 60 55
*Am adăugat Bulgaria în tabel doar pentru că ne tot comparăm cu ei, deşi în cazul vecinilor noştri de suferinţe numărul de decese a scăzut (cu 3%)
În lumina acestor cifre, pe care le-a găsit pe site-ul Reprezentanţei Comisiei Europene, devine evident că în cazurile Austria, Luxembrug şi chiar Lituania (fosta nostră colegă de lagăr comunist), statisticile ultimului an pot înşela. Important e graficul evoluţiei numărului de accidente rutiere mortale şi scăderea drastică (de aproape patru ori în cazul primelor două, de 2,5 ori în cazul celei de a treia) a acestora faţă situaţia din urmă cu 50 de ani.
Constatăm că în România nu s-a schimbat nimic semnificativ în ultimii
48 de ani. Din acest punct de vedere, lucrurile au stat pe loc şi în fiecare an mor pe şoselele patriei aproximativ două mii de oameni. E vorba, desigur, de ghinion, nu de faptul că drumurile sunt încă străbătute de căruţe nesemnalizate, că n-avem autostrăzi şi fiecare depăşire implică riscul de a te întâlni cu ceva venind din sens opus, că mahării şi VIP-urile zilei conduc bolizi de lux sfidând orice se poate sfida, inclusiv vieţile celor care au neşansa să se afle în acelaşi timp şi în acelaşi loc cu nesimţiţii şoselelor.
Nu spun aici nimic despre brava poliţie rutieră, în primul rând pentru că, în ceea ce mă priveşte, am avut de a face aproape exclusiv cu poliţişti corecţi şi amabili - mi se spune că nu trebuie să generalizez, că, poate, sunt şi eu de vină. Ştiu însă că, pe teren, există încă destule acţiuni ale Poliţiei Române menite nu să prevină, ci să ciupească din buzunarele şoferilor.
Pe drumurile UE încă îşi pierd viaţa zilnic 75 de oameni
Ideea e că, pe plan european, există strategii. Oamenii analizează, iau măsuri, sunt preocupaţi. "O scădere de 9 % înseamnă că anul trecut au fost salvate 3 000 de vieți. Aceste rezultate sunt extrem de încurajatoare. Din păcate, pe drumurile Europei încă își pierd zilnic viața 75 de oameni, așa că nu putem să ne mulțumim doar cu progresul de până acum", spune Sjim Kalas, comisarul european pentru Transporturi, care adaugă: "Decesele în accidente rutiere sunt doar vârful aisbergului. Fiecărui astfel de deces pe drumurile Europei îi corespund 10 răniți grav (de exemplu, cu leziuni cerebrale sau la măduva spinării)."
Linkuri utile:
Programul de siguranţă rutieră 2011-2020: măsuri detaliate
Strategia privind reducerea numărului vătămărilor
„First milestones towards an injury strategy - Primele etape ale strategiei privind rănirile”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu