Amicul meu Mihai Soica a stat de vorbă cu avocatul Virgiliu Ghidra, care apără interesele Fundatiei Soros într-un proces în care cere desecretizarea contractului dintre statul român si Rosia Montană Gold Corporation. Iată ce mi-am notat:
- „Licența este clasificată potrivit Legii 182/2002, fiind considerată un document de securitate națională. Practic, este vorba despre contractul dintre Statul Român și RMGC, unde sunt toate datele tehnice ale proiectului, date pe care nu le putem vedea ca informații de securitate națională. Exploatarea trebuie să fie făcută în conformitate cu interesul național. Această secretizare este abuzivă și nelegală și nu cunoaștem motivația celor care au secretizat dar totul este din domeniul absurdului. Noi nu știm ce anume poate fi secretă în această licență. Dacă nu se permite accesul putem să bănuim orice”
- instanța Curții de Apel Brașov a decis anularea certificatului 4/2004, pentru descărcarea arheologică.Prin urmare RMGC are obligația să reia demersurile pentru obținerea certificatului de descărcare arheologică. „Consecința deciziei de la Curtea de Apel Brașov este refacerea studiului arheologic și fără acest document este blocată procedura de autorizare din punctul de vedere a Ministerului Culturii și Cultelor”.
- Curtea de Apel Alba, prin decizia 75/2007, a dispus anularea mai multor decizii ale Consiliului Local Roșia Montană care se refereau la aprobarea planului de urbanism în zonă, conform căruia zona era declarată mono industrială. Judecătorii au descoperit că mai mulți consilieri locali din Roșia Montană erau incompatibili, fiind angajați la RMGC (Cornel Avram și Constantin David, maiștri). „Instanța apreciază că interesul patrimonial al consilierilor locali angajați ar RMGC este evident și de natură a le afecta obiectivitatea și imparțialitatea în procesul de deliberare”.
Se afișează postările cu eticheta Mihai Soica. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Mihai Soica. Afișați toate postările
joi, 4 februarie 2010
marți, 19 ianuarie 2010
Un judecător pe care as putea paria
E cineva optimist prin preajmă? Mai e vreun naiv convins că, până la urmă, va fi bine? Eu, unul, recunosc: câteodată mă loveste optimismul. Cred că oamenii sunt buni. Că există sperante. Că se poate. Că va fi. Că, deh.
Nu stiu în ce măsură oameni precum Dana Gârbovan vor ajunge piese importante în sistemul juridic din România. Cunosc destule exemple de tineri care, ca să aibă o carieră politică, s-au transformat în bătrânii pe care i-au înlocuit...
Deocamdată, pariez pe Dana Gârbovan. Pentru că îmi place ce zice în interviul pe care i l-a acordat, pentru Evz, amicului meu Mihai Soica si pentru că vreau să pot paria pe cineva.
De exemplu:
„Cu o lege proastă, nu poţi da o sentinţă dreaptă”
„Magistratul trebuie să-şi dea seama că face parte din societate, nu e nici în afara şi nici deasupra ei.”
„Am militat pentru aplicarea lustraţiei în magistratură. O vulnerabilitate pe care o percepe societatea e cea a legăturii cu trecutul. Un judecător trebuie să fie mai presus de orice bănuială. Dacă ai colaborat cu Securitatea nu mai îndeplineşti acest standard.”
Întregul interviu, aici.
Dana Gârbovan (judecător la Curtea de Apel Cluj, preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România), fotografiată de Mihai Soica
Nu stiu în ce măsură oameni precum Dana Gârbovan vor ajunge piese importante în sistemul juridic din România. Cunosc destule exemple de tineri care, ca să aibă o carieră politică, s-au transformat în bătrânii pe care i-au înlocuit...
Deocamdată, pariez pe Dana Gârbovan. Pentru că îmi place ce zice în interviul pe care i l-a acordat, pentru Evz, amicului meu Mihai Soica si pentru că vreau să pot paria pe cineva.
De exemplu:
„Cu o lege proastă, nu poţi da o sentinţă dreaptă”
„Magistratul trebuie să-şi dea seama că face parte din societate, nu e nici în afara şi nici deasupra ei.”
„Am militat pentru aplicarea lustraţiei în magistratură. O vulnerabilitate pe care o percepe societatea e cea a legăturii cu trecutul. Un judecător trebuie să fie mai presus de orice bănuială. Dacă ai colaborat cu Securitatea nu mai îndeplineşti acest standard.”
Întregul interviu, aici.
vineri, 30 octombrie 2009
Nicu Copernicu scria bine
Mai mult din întâmplare, un învătat din Cluj, Bogdan Crăciun, a descoperit în Biblioteca Academiei din Cluj-Napoca o carte rară rău: „De revolutionibus orbium coelestium libri”, tipărită în 1543 - autor Nicolaus Copernicus sau, mai pe româneste, Nicu Copernicu (sic!).
Povestea e redată pe larg în Evz într-un articol marca Mihai Soica (bunul meu amic clujean s-a miscat foarte repede: a documentat si a scris articolul în 3-4 ore!). Referintele despre cât de valoroasă e cărtulia (dacă as avea banii ăia, nu i-as cheltui asa, desi respect cărtile), aici.
M-a intrigat un lucru (chiar mai mult decât acela că volumul a zăcut în bibliotecă 50 de ani, fără să aibă cineva habar de asta). Anume, că volumul a ajuns la stat prin nationalizarea colecţiei de cărţi rare a Colegiului Unitarian. Veti spune că si America a fost tot un fel de nationalizare? Hm.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
PA-uri, poezii şi mirări
Uneori recunosc: bărbaţii pur şi simplu nu înţeleg nimic. Scriu despre asta pe blogul meu secret ;)