Numai împreună au putut reuşi. Azi, Horia Georgescu

Horia Georgescu, şef la ANI, încătuşat de DNA (pt altă calitate)

Începerea urmăririi penale a lui Horia Georgescu, şeful Agenţiei Naţionale de Integritate (din aprilie 2012), e relativ năucitoare pentru cei care se uită la televizor (omul e, totuşi, şeful Integrităţii de trei ani, după ce anterior fusese vreme de patru ani secretar general al instituţiei). Năucitor atât graţie funcţiei la momentul încătuşării şi pentru funcţiile de până acum (vezi mai jos), cât şi fiindcă scoaterea la rampă a biografiei eroului nostru de azi vorbeşte despre ceva simplu: funcţiile care generează bani, bani, bani sunt ocupate mereu de oameni de încredere, pe care te poţi baza.

Adrian Neacşu: "Şi pasiunile pot fi ucise"

Judecătorul Adrian Neacşu, membru CSM. Foto: Călin Hera

Reiau mai jos ce a scris pe Facebook judecătorul Adrian Neacşu, membru CSM, cu o zi înainte de a se prezenta la ANI. Am remarcat amărăciunea unui om despre care păstrez cea mai bună amintire şi am cea mai bună părere. 

Am evitat până acum să mă pronunţ în legătură cu întâmplările din CSM; în primul rând pentru că am încercat să înţeleg cât mai bine. Îmi lipsesc încă nişte elemente, dar sunt foarte aproape de a-mi fi format o opinie. 

Fără legătură cu această opinie, remarc şi eu, cu aceeaşi amărăciune, că seria coincidenţelor din istoria ultimilor 20 de ani adaugă pe răboj chemarea concomitentă la ANI a domnilor Adrian Neacşu şi Horaţius Dumbravă, la scurt timp după izbucnirea unui scandal regretabil în CSM.

Schimb avantajos de principii

Trăim într-o societate bolnavă. O ştiam cu toţii, dar hai să vă zic ce m-a enervat acum: m-a enervat faza cu Sorin Roşca Stănescu, Bogdan Chirieac, Macovei-ANI şi Securitatea pe stil nou.

Stenograma din Curentul.ro e veritabilă, nimeni n-o contestă. Suportul audio e fără dubiu. Personajele sunt credibile, reale. Toate trei pică prost. Poate, spun poate, Macovei va plăti cu funcţia. Şeful Agenţiei de Integriate ar trebui să fie un tip integru. Ceea ce nu prea rezultă din scenetele stenografiate. Cât despre SRS şi Chirieac..., amândoi au istorii dubioase în spate. Hai să zicem, eufemistic, că nu sunt tocmai exemple de moralitate şi de credibilitate.

Nu ştiu cine a înregistrat halucinanta discuţie. Dar, vorba lui Ovidiu Nahoi, „dacă nu Statul Român a făcut asta, atunci să-i găsească el, prin organele lui competente, pe autorii înregistrării şi pe cei care au dat-o în presă”.

În urmă cu două săptămâni erau oameni indignaţi că a fost înregistrată şi a apărut în ziare discuţia privată dintre un consilier prezidenţial, Constantin Degeratu, şi „teroristul nr. 1 al Romaniei”, Omar Hayssam. Nu-i preocupa faptul că întâlnirea a avut loc şi nici ceea ce s-a discutat, ci cum de a apărut în presă.

Acum, aceiaşi oameni bat toba pe cazul SRS-Chirieac-Macovei şi trec cu nonşalanţă peste „procedura”. (Comparaţia se poate face şi în sens invers: indignaţii de acum salutau transparenţa de atunci.)

E blonava o societate în care principiile se schimbă în funcţie de interesul de moment. Asta e România. Asta e România??

P.S. Ups! A mai trecut o zi de campanie electorală?