România digitală

România este în topul mondial la capitolul viteză de conectare la Internet. Foto: Călin Hera

Pe ce loc credeți că se află România, în anul bisect 2016, în clasamentul digitalizării europene? Am pus această întrebare unui grup de oameni care mănâncă digital pe pâine de dimineața până seara târziu, uneori și în toiul nopții.

Cam pe la mijloc, au spus cei mai mulți, după ce inițial au fost tentați să gândească la podium. Eu însumi, atunci când am văzut clasamentul, am căutat mai întâi primele poziții, în zona Danemarca, Norvegia, Olanda, Suedia, Finlanda. Am trecut apoi, de la stânga la dreapta, din ce în ce mai dezumflat, mai contrariat, mai dezamăgit, mai resemnat, până la ultima poziție. Dincolo de marele nostru rival, Bulgaria, se afla România. Cum? România este pe ultimul loc al digitalizării în rândul statelor Uniunii Europene?!

Mirarea, împărtășită mai apoi cu subiecții pseudo-sondajului inițiat de mine, venea din faptul că, știam și mă mândream cu asta, România înregistrează unele din cele mai mari viteze de conectare pe Internet din lume (locul 3 mondial), are printre cele mai mici prețuri la serviciile de Internet și printre cei mai pricepuți oameni în domeniul IT, „condiții datorită cărora poate deveni un adevărat Hub informațional al regiunii”, scriau ziarele în urmă cu doi ani.

Clasamentele publicate sub autoritatea Comisiei europene spun însă altceva. Peisajul e trist, pentru că România păstrează ultimul loc, pe care se afla și anul trecut.

Clasamentul european al digitalizării

Clasamentul ia în calcul mai mulți indicatori, la fiecare România fiind plasată în plutonul codaș, în coada plutonului codaș chiar

• CONECTIVITATE. Acesta este capitolul la care România stă cel mai bine, menținându-se pe locul al 23-lea, cu un scor de 0.5 (media UE fiind 0.59). O explicație a numărului mic de abonamete la internet este prețul acestora, apreciază cei care au întocmit raportul. Astfel, un român trebuie să plătească 2,7% din venit pentru conexiunea la internet, față de 1,3% cât e media europeană.
• CAPITAL UMAN. Acesta este un criteriu care se referă la ceea ce în limba engleză se numește digital skill. În ciuda părerii că IT-iștii români sunt cei mai tari, pe care cifrele n-o contrazic (dar nici n-o confirmă), rămâne realitatea că important e și numărul lor. Altfel spus, în România sunt prea puțini oameni, în comparație cu alte țări europene, care știu să folosească Internetul. Abia jumătate dintre români folosesc în mod uzual Internetul (52% față de 76% media europeană), o treime nu l-au utilizat niciodată (32% față de 16% în UE) și abia 26% dintre români au cunoștințe minime despre Internet.
• UTILIZAREA INTERNETULUI. Românii folosesc Internetul în special pentru a accesa rețele de socializare (locul 3 în UE la acest capitorl!), știri și eventual pentru jocuri online și filme, dar foarte puțini își fac cumpărăturile online sau folosesc servicii de Internet banking. Explicația stă în special în lipsa de încredere în canalele online.
• INTEGRAREA TEHNOLOGIEI DIGITALE. La acest capitol, care descrie modul în care mediul de business dintr-o țară integrează noile tehnologii, România ocupă un dezamăgitor loc 28 (din 28). Lanterna roșie. Codașii Europei. Frână trasă. E practic o dovadă de prostie, de lipsă de educație, să nu folosești, în mileniul al III-lea, avantajele comerțului electronic. La ce bun atunci să ai unele dintre cele mai mari viteze de conectivitate?
• DIGITALIZAREA SERVICIILOR ELECTRONICE. La acest capitol, România ocupă ultimul loc la practic toți indicatorii. Iar asta este, de la un capăt la altul, vina guvernelor de până acum. 

Raportul despre România poate fi accesat pe pagina Comisiei Europene, secțiunea Digital Agenda.