Prefectul înzăpezit, prefectul batjocorit, prefectul imperfect. Despre ţara noastră frumoasă şi bogată

Un prefect, adică ditamai reprezentantul guvernului în teritoriu, gâfâie de emoţie după ce vicepremierul Liviu Dragnea a aruncat pe piaţă cimilitura despre schimbarea a cel puţin doi prefecţi şi a unui subprefect.

Printscreen InfoBrăila 30 ianuarie 2014

Cunoaşteţi declaraţia, toată lumea o cunoaşte, tot aşa cum a devenit viral secvenţa din videoconferinţa cu prefecţii în care vicepremierul l-a luat la mişto, scuzaţi expresia, pe unul din înalţii demnitari care nu se descurca să vorbească despre situaţia din judeţul lui decât trăgând cu ochiul la notiţe.

Prefectul emoţionat este Ghiorghi Obreja (Brăila), cel despre care ziarele locale spun că s-a înzăpezit de două ori aproape înadins "undeva între Gemenele şi Râmnicelu". Povestea e halucinantă: prefectul desăzpezit iniţial s-ar fi înzăpezit din nou (din prostie?)
şi ar fi cerut un elicopter, apoi, intrat într-o criză de panică, ar fi fost dus pe braţe de nişte localnici până la dispensar etc. - o adevărată epopee, deşi nu ştim - din sursa citată - ce a provocat drumul prin zăpadă al prefectului şi toată tărăşenia. Înţelegem, din altă ştire, doar că prefectul a fost "lucrat" de primarul Aurel Simionescu.

La fel de penibil a fost şi comportamentul ex-prefectului de Buzău, Gabriel Baltă, care, încolţit de jurnalişti, nu a fost în stare să dea detalii despre localităţile izolate şi drumurile blocate de zăpadă. Era cel puţin un gest de minimă compasiune pentru conjudeţenii săi, dacă nu de preocupare şi implicare directă în operaţiunile ce trebuia să fie întreprinse. Ca să nu mai vorbim de faptul că prefectul ar fi trebuit să aibă măcar un consilier la el, care să-i spună să ţină minte lucrurile astea. Elementar.

Ce rezultă din toate astea? Aceeaşi impresie că numirile în funcţii (babane sau mărunte) se face pe orice alte criterii numai pe unele bazate pe competenţă nu. Totul e politic, iar politica e viermuială măruntă. În faţa supuşilor, marii demnitari ai statului sunt zmei, taie, spânzură şi fură cum pot. În faţa şefilor, sunt preş. În faţa provocărilor reale (intemperii, accidente, decizii importante) sunt idioţi.

Aceasta e impresia. Aceasta e, foarte probabil, realitatea. Aveam nevoie de încă o demonstraţie? Nu, dar primim confirmări zi de zi. Schimbă aceste confirmări starea de fapt? Aş.