Ethan Hawke, așa cum l-am văzut eu

Vedere din București. Fotografie la finalul American Independent Film Festival, cu oameni obosiți, dar mulțumiți: Mădălina Barbărasă, Oana Ivan, Ethan Hawke și Călin Hera

Întâmplarea a făcut să interacționez cu Ethan Hawke zilele acestea mai mult decât îmi imaginasem (dar mai puțin decât aș fi vrut). Am descoperit un tip ca lumea, care m-a dat gata, mai mult și mai mult, prin felul în care a interacționat cu fiica lui, Maya Thruman-Hawke, care l-a însoțit la București, într-o călătorie la capătul lumii care a avut ca punct fix American Independent Film Festival, eveniment marca Cristian Mungiu.



Viața oferă suprize frumoase atunci când ajungi să cunoști cât de cât un om, să îți faci o părere despre el.

Ethan Hawke la CinemaPro. În carne și oase și cu autograf. Foto: Călin Hera

De Ethan Hawke mi-a plăcut de când nici nu știam cum îl cheamă 

De Ethan Hawke mi-a plăcut de când nici nu știam cum îl cheamă. Dead Poets Society a fost unul din filmele mele de suflet într-o vreme în care încercam să mă dumiresc cum e cu libertatea; de exemplu, cu aceea de a vedea un film american, pe casete video VHS, la distanță de un singur an de când el fusese lansat oficial dincolo de Ocean.

Ethan Hawke m-a impresionat apoi în alte câteva filme și m-a dat gata cu proiectul Boyhood. M-am bucurat mult că acest film a fost făcut. A te înhăma la un proiect cinematografic care se întinde pe durata a aproape 13 ani mi s-a părut o sfidare a comercialului, a timpului - pe care ți-l iei aliat într-un mod aparte, cu mult tupeu. Un proiect filozofic, în care nu au ce să caute aventurierii. De aceea, i-am iubit instant pe cei care au făcut asta.

Ethan Hawke e un actor excelent, un tip fain și un tată bun

În ultimele zile, l-am cunoscut pe Ethan Hawke în carne, oase, mimică a feței și cuvinte rostite fără script. Grație lui Cristian Mungiu, cu al lui American Independent Film Festival, la comunicarea căruia am dat o mână de ajutor.

Ethan Hawke e un actor excelent și un tip fain. Dar mai mult decât calitățile lui actoricești și faptul că e un tip deschis mi-a plăcut că a venit împreună cu fiica lui la București, adică undeva la capătul lumii. Mi-a plăcut că au stat unul lângă altul la filmul Before the devill knows you're dead (chiar în spatele meu) și s-au bucurat de experiență. Au râs mult, au comentat scene. Au fost tată și fiică. Timp bun petrecut împreună.

Maya Thruman-Hawke și Ethan Hawke, fiică și tată. Pur și simplu

În acest fel, și în timpul discuției care a urmat după ce cinematograful s-a închis, la o masă dintr-un restaurant cochet, Ethan Hawke și Maya Thurman-Hawke au interacționat fain. Au glumit unul cu celălalt și cu ceilalți, trecând nonșalant la subiecte serioase ori la anecdote și întâmplări cu tâlc cu și despre Sean Penn, Leonardo DiCaprio, Philip Seymour Hoffman, Sidney Lumet, Martin Scorsese etc.

Mi-am amintit o scenă din Boyhood, în care tatăl (Ethan Hawke) i-a luat pe copii, în weekend, i-a întrebat ce mai fac și, atunci când aceștia au dat răspnsuri evazive, a tras mașina pe dreapta și le-a dat un exemplu de dialog în care părinții și copiii, oamenii trebuie să comunice între ei, să interacționeze.

Cred că Ethan Hawke așa e și în realitate, cum a fost în acel film: comunică, vrea să transmită, iscodește. Și își iubește copiii. Le oferă. Nu uită că-i are, cum multora li se întâmplă din păcate. Cel puțin așa am văzut eu.