joi, 6 aprilie 2017

Cele două miliarde de euro pierdute ale României

Vedere din București. Intersecția intențiilor bune cu cruda realitate. Întrucâtva. Foto: Calin Hera
Am identificat o întrebare la care este exclus celebrul răspuns ncsf. Iată întrebarea: ce-ai face cu două miliarde de euro pe an? Cred că s-ar putea scrie tom-uri, programe de guvernare, proiecte culturale, de educație, cercetare, sportive. Nici infrastructura atât de costisitoare nu ar zice nu acestei sume, ca să nu vorbim despre spinoasa problemă a suprapopulări cu intelectuali a penitenciarelor. Ei, partea interesantă este că acești bani se pierd. Se risipesc. Se scurg. Din prostie sau fiindcă se fură.  
Curtea de Conturi a verificat anul trecut aproximativ 27.000 de instituții publice și a constatat prejudicii de 40 de milioane de euro la achiziții publice. Mi se pare mult. Uriaș. Revoltător.

Institutul de Politici Publice, cu sprijin din partea Ambasadei Olandei, a făcut o mică cercetare în perioada 10 februarie – 24 martie 2017. A trimis peste 200 de solicitări în baza Legii 544/2001 către primării, ministere, spitale, tribunale, universități, inspectorate de poliție și agenții, vizând prețul de achiziție pentru un set de 7 categorii de produse:
  • aparate de aer condiționat cu inverter 12.000 BTU/h
  • mașini marca Dacia Duster
  • laptop-uri Dell Inspiron 5559
  • copiatoare Konica Minolta C227/imprimantă laser HP P1102
  • topuri de hârtie A4 de 80gr
  • stingătoare P6, cartușe toner HP)


Au fost analizate produse finite în aceleași cantități și cu aceleași caracteristici – preț unitar cu TVA în lei”, spun autorii studiului.

Ce a rezultat este aproape spectaculos și exemplifică risipa de miliarde a banului public – aici, în domeniul achizițiilor.

Să începem cu concluziile studiului IPP


Concluziile mele: studiul IPP arată negru pe alb că există instituții cu foarte mare dare de mână, care ar trebui luate un pic la întrebări. Există cu siguranță rețete de sifonat bani publici și direcționat către mușterii. Ar fi interesant de văzut care sunt firmele care au „beneficiat” de cei mai proști oameni de la Achizții din instituțiile publice și cine sunt acești adevărați profesioniști ai negocierilor cu furnizorii.

Eu nu sunt atât de sigur că instituția/organismul pe care l-ar înființa IPP, Unitatea Centralizată de Achiziții, va rezolva problemele. Nu sunt fan al centralizărilor. Ar putea ca, în loc să simplifice treaba, să sporească birocrația. Și mi-e teamă că funcționarii UCA ar deveni unele dintre cele mai interesante ținte ale mituitorilor, nu?

Dar aș vedea ca fiind maxim folosul unui portal care să afișeze constant, chiar live, prețuri de achiziții plătite de diferite instituții. Văd foarte mare utilitatea acestui tip de transparentizare, atât pentru meseriașii achizițiilor, pentru furnizori, pentru publicul larg și, firește, pentru jurnaliștii de investigație (mă gândesc că până și procurorii ar putea arunca un ochi, să nu mai aștepte informări ale serviciilor, să aibă de unde se autosesiza, ca să zic așa).

Dar hai să vedem cine cât a plătit pentru una-alta. Din banul public.

Aparat de aer condiționat: diferență de preț de 542,4 lei la fiecare bucată achiziționată


Studiul IPP

De exemplu, pentru același tip de aparat de aer condiționat, cu fix aceleași caracteristici, Spitalul Județean Sălaj a plătit 1741,2 lei, Spitalul Municipal Dej 1.679,92 lei, în vreme ce Spitalul Orășenesc Țăndărei a scos un preț mult mai bun: 1.198,8 lei. 

Pe site-ul compari.ro l-am găsit în data de 6 aprilie la prețul de 1.475 lei.


Top hârtie A4: diferență de 2 lei pentru fiecare top achiziționat


În cazul topurilor de hârtie A4 de 80 grame, achiziționate de instanțele de judecată, prețurile au variat de la 12,6 lei/buc. la Tribunalul Giurgiu, respectiv 11,88 lei la Tribunalul Călărași, până la 10,63 lei la Tribunalul Brăila, respectiv 10,6 lei la Tribunaul Vrancea. 

Tribunalul București a cumpărat hârtie cu 11,4 lei topul.  


Mașini Dacia Duster: diferențe la achiziție de peste 12.000 de lei


Studiu IPP

Diferențele de preț per bucată sunt mai impresionante, firește, atunci când vine vorba de achiziția unor autoturisme Dacia Duster. Astfel, în vreme ce Primăria Petrila a cumpărat un autoturism cu 90.846,68 de lei și Primăria Cluj-Napoca a plătit 87.047,97 de lei, alte primării au făcut afaceri mai bune, plătind un pic sub 80.000 de lei (comunele Coșna, Cămărzana sau Vlad Țepeș). 

Campioni la acest capitol sunt cei de la Primăria Turnu Măgurele, care au „scos” o Dacia Duster având fix aceleași dotări și specificații ca în cazul achizițiilor făcute de celelalte primării, la prețul de 78.805,52 de lei.

Pe site-ul dacia.ro am găsit acest model, cu dotări standard, la prețul de 16.850 euro, adică 76.266 la cursul BNR de azi, 6 aprilie. NOTĂ. Studiul IPP nu oferă date despre dotările autoturismului, care pot încărca prețul destul de mult.


Spitalul Gataia a plătit pentru o imprimantă mai mult decât IPJ Giurgiu pentru două


Studiu IPP

Achiziția altui produs analizat, imprimantele HP 1102, relevă de asemenea prețuri mult diferite. Astfel, cei mai cu dare de mână au fost în perioada analizată cei de la Spitalul de Psihiatrie Gătaia (750 de lei bucata), urmați de cei de la Spitalul Municipal Dimitrie Castroian Huși (570 de lei). 

În principiu, se observă că spitalele par a avea o cunoaștere mai proastă a pieței decât Inspectoratele de Poliție, care au reușit să negocieze mult mai bine. Astfel, în afară de IPJ Botoșani, care s-a apropiat de prețurile spitalelor, plătind 480 de lei pentru o imprimantă, celelalte IPJ-uri au luat același tip de imprimantă cu doar 302,7 lei/buc (IPJ Giurgiu).


Politehnica din Bucurește plătește dublu pentru un laptop


Firește, trăim vremuri în care toată lumea cumpără laptop-uri. Unii le prețuiesc mai mult, alții oferă, cum se zice, prețul corect. Concret, în vreme ce Universitatea Politehnică București a plătit un preț record de 4.519,11 lei pentru un laptop Dell Inspiron 5559 (și 4.232,4 lei pentru altul identic), Universitatea Babeș Bolyai a dat doar 2.199,6 lei pentru același laptop. 

Nu-i vorbă, aceeași universitate din Cluj a cumpărat laptopul Dell, în intervalul studiat, cu 4.164 de lei.

Șmecheria de la Sectorul 3 al Capitalei


Studiu IPP

Un caz foarte interesant l-a prezentat achiziția de stingătoare cu Pulbere P6 de către școlile din Sectorul 3 al Capitalei. Interesant este că un grup de școli a cumpărat de la același furnizor, dar separat, același tip de stingător, plătind, la virgulă, același preț.

Surpriză: un preț mai mare decât prețul pieței. Ba, chiar, cel mai mare dintre cele plătite de instituțiile participante la cercetare (199,92 de lei). Spre comparație, o altă școală din Sectorul 3, care n-a făcut parte din „cartel”, a plătit pentru același stingător doar 132 de lei, adică o diferență de 67 de lei!

Soluția IPP: centralizarea



Cei de la IPP, boss Violeta Alexandru, ex-ministru în Guvernul Cioloș, cred că soluția la toate aceste probleme/diferențe uriașe de preț la achiziții (care înseamnă risipa banului public) ar fi înființarea unei Unități Centrale de Achiziții (UCA), care să asigure negocieri pentru cantități mai mari (deci preț mai mic per unitate), standarde de calitate, management mai bun al procedurilor etc. 

Violeta Alexandru, IPP

Rezultatul, verificat la echivalentul olandez al UCA, ar fi reducerea drastică a pierderilor. Curtea de Conturi a ajuns la concluzia că aceste pierderi sunt de aproximativ 10% din suma totală a achizițiilor, care la nivelul anului trecut au fost de 18 miliarde de euro. Altfel spus, s-ar câștiga/nu s-ar pierde 1,8 miliarde de lei. Adică aproape cele două miliarde de care vorbeam la început. Pam-pam!  

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

PA-uri, poezii şi mirări

Uneori recunosc: bărbaţii pur şi simplu nu înţeleg nimic. Scriu despre asta pe blogul meu secret ;)

Din lume

free counters