Bucureştiul e prea ocupat ca să mai fie atent la Chişinău. Discuţie cu Victor Nichituş

Statuia lui Ştefan cel Mare din Chişinău

Tăvălugul de la Bucureşti ridică marile oraşe din ţară, dar lasă perplex şi în subsolul agendei publice Chişinăul. Asta într-un moment în care în Republica Moldova este o criză încă şi mai mare decât în România – şi mai dramatică. Un moment în care la Chişinău sunt ape tulburi, în care pescuiesc şi trag sfori oculţii, în vreme ce mulţi oameni privesc cu speranţă înspre Bucureşti. Iar Bucureştiul e ocupat cu propriile-i (mari) probleme.

Am avut în această dimineaţă o discuţie cu Victor Nichituş, un jurnalist român stabilit în 1991 în Basarabia, unde este, de asemenea, jurnalist şi analist politic. Unul dintre cei mai pricepuţi. Mie, cel puţin, îmi prind foarte bine analizele lui – vă recomand articolele de pe blogul Jurnalist de dimineaţă. Am stat de vorbă cu Victor Nichituş după ce am citit cel mai recent articol, cel în care analiza ultimele mişcări de pe scena politică moldavă.

Pe scurt despre contex 

După arestarea fostului premier Vlad Filat, considerat proeuropean, implicat (spun procurorii) în deturnarea miliardului care a răsculat Chişinăul) şi moţiunea de cenzură care a dus la căderea guvernului Gaburici, partidele parlamentare au trecut la faza negocierilor pentru o nouă coaliţie majoritară. Iar ieri a avut loc o mutare previzibilă: Partidul Democrat al lui Marian Lupu a început discuţii oficiale cu Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, sub pretextul că Partidul Liberal Democrat (al lui Filat şi Gaburici) au anunţat că nu se mai aşează la aceeaşi masa cu cei care au votat moţiunea de cenzură.

Când Marian Lupu a plecat de la comunişti şi a luat conducerea PDM (2009), mulţi analişti spuneau că mişcarea e dirijată de la Moscova şi că Lupu, politician cu aspect European, va fi calul troian care va schimba macazul la momentul oportun şi va relua legăturile fireşti cu comuniştii, întru plăcerea Moscovei. Au trecut şapte ani de atunci, pe scena politică au apărut forte pro-ruse încă şi mai către Moscova decât comuniştii, iar Lupu şi-a văzut de treabă în coaliţia proeuropeană, lăsând lucrurile în suspans. Cel puţin aşa am văzut eu, de la Bucureşti.

Acum, Marian Lupu pare tot mai aproape de a coagula o majoritate de stânga, cu comuniştii şi, eventual, cu socialiştii (explicit pro-ruşi), lăsând deoparte filatiştii şi liberalii lui Marian Ghimpu.

Colecţia de declaraţii

Declaraţiile post-discuţii intrigă.

Pe de o parte, democraţii spun: 

“Comuniștii sunt aproape europeni, ei și-au arătat disponibilitatea de colaborare cu partidele pro-europene atunci când au votat  guvernul Gaburici. Comuniștii au viziuni occidentale și am discutat pe marginea acestor viziuni ale lor. Au intenția de a face totul pentru ca Republica Molodva să avanseze în procesul de integrare în UE” (preşedintele Parlamentului de la Chişinău, Adrian Candu).

Pe de altă parte, comuniştii zic:

“Comuniștii moldoveni au declarat de mai multe ori că își doresc să construiască o Moldovă europeană aici în ţară. Moldova trebuie să se dezvolte după modelul european” (Artur Reşetnicov, şeful deputaţilor comunişti).

În acest context a avut loc discuţia pe Facebook cu Victor Nichituş (înainte ca Victor Ponta să demisioneze). Discuţia a pornit ceva mai greoi, dar s-a animat pe parcurs, pentru a se încheia, după o pauză de câteva ore, spre seară, cu o replică genială a lui Victor Nichituş: 

“Văd că Bucureştiul e mai rapid decât Chişinăul. Iar eu, cu două cetăţenii, nu am nici un premier...”

Şah etern la Chişinău

Discuţie cu Victor Nichituş

Două cetăţenii, acelaşi suflet: Victor Nichituş, jurnalist de dimineaţă la Chişinău

Situaţia de la Chişinău pare un fel de șah etern. Este o situație ambiguă, transnistreană.

Da.

Există totuşi vreo veste bună în ceea ce se întâmplă azi la Chişinău?

Singura veste este faptul că PCRM a intrat în cărţi pentru alegerea şefului statului.

E ceva bun în asta?

Da. Şi-au arătat disponibilitatea de a participa la procedura de alegere în parlament a viitorului preşedinte. Asta înseamnă că se reduce o parte din riscurile de declanşare a unor alegeri anticipate.

Dar nu e ceva periculos pentru orientarea pro-occidentală?

Partidele pro-europene din Moldova doar mimează apropierea de UE. În aceasta situatie nimeni nu riscă alegerile anticipate. Toţi stau prost în sondaje.

Deci riscul cel mai mare sunt anticipatele care ar naște un tăvălug Dodon - Usatîi?

Exact. Acesta este cel mai mare risc. De aceea atât Bucureştiul cât şi Buxellesul se fac că nu văd derapajele de la democraţie. E drept, dispariţia unui miliard de euro este o sumă imensă pentru Moldova. A complicat situaţia. Şi nici un partener occidental al Moldovei nu vrea să mai ajute financiar Chişinăul. Moldova e un tonomat care nu dă nici un câştig.

Scenariul optimist: implicarea României în creşterea unor noi elite puternice la Chişinău...

Care e scenariul optimist în acest context?

Hm. Implicarea statului român prin creşterea unor noi elite politice care în patru ani să poată dezvolta politici corect europene şi să poată accede în Parlamentul de la Chişinău. Lipsa Bucureştiului din ecuaţia politică de la Chişinău a dus la această criză politică. Dacă se vrea jucător la Chişinău, Bucureştiul ar trebui să educe (finanţeze, creşte etc.) o nouă clasă politică. Dacă nu o face - să nu se plângă. Singura ieşire din situaţie este dată de apariţia unei noi clase politice - care acum e doar incipientă.

Același lucru se discută și la București. Cu referire la România. ..

Exact. Este nevoie de o schimbare de generaţii. Cine prinde trenul ăsta?

Toată lumea e foarte coruptă la chisinau?

Marea majoritate. Ecuaţia e simplă: bani - putere – bani.

Scenariul pesimist: Rusia stă şi se bucură

Ce face Rusia?  Ce sfori trage Rusia? Care e scenariul pesimist?

Rusia stă şi se bucură. Nu a trebuit să facă prea multe. A investit în media. În Moldova toată lumea ştie rusa. Dacă nu o ştii, îţi e mai complicat să supravieţuieşti, iar ruşii au investit în medii de informare: TV, radio, ziare. Media, adică manipulare. Nostalgie.

Doar atât? Nu ca nu ar fi important. În politicieni nu?

În politicieni mai puţin decât în media. Doar faptul că Dodon a apărut pe panouri alături de Putin... Cât să fi costat? Sumele primite de Dodon ori de Usatîi sunt mici în comparaţie cu gesturile care se fac. Nu cred că Moscova i-a dat bani lui Usatîi să plătească concerte interpreţilor ruşi. Cred că mai degrabă interpreţilor li s-a spus să se ducă, să participe la concerte, iar Dodon şi Usatîi au asigurat cazare, transport etc. Probabil.

Când Lupu s-a despărțit de Vornin, se spunea că va trăda coaliția pro occidentala la momentul oportun și va face întoarcerea macazului decisiv, spre moscova. E acesta momentul?

Nu cred că Lupu va risca să-i aducă pe comunişti la guvernare. Mai degrabă vor fuziona. Probabil în lunga întâlinire de ieri s-a discutat şi despre fuzionare. Prezenţa comuniştilor la guvernare va face imposibil ajutorul financiar românesc. Să nu uităm că nici până în prezent liderul comunist nu şi-a cerut scuze de la statul român pentru acuzaţiile făcute în 2009 – România, organizatoare a evenimentelor din 7 aprilie. Voronin a expulzat ambasadorul României de la Chişinău. Asta nu se iartă aşa usor. O fi Ponta social-democrat, adică de stânga, dar nici el nu e tâmpit.

Da. Totuși, nu e mai probabilă o alăturare Lupu - comunisti- socialiști?  Ar fi o largă majoritate... P.S. Ponta nu mai există!

Aici ai pus degetul pe rană. Probabil că Ponta nu mai există, dar cine îţi dă bani? Ruşii? FMI? Europa?

E criză.

Da. Criză neagră. Întunecată. Să dea Rusia bani Chişinăului? Nu o fac nici pentru amicii lor transnistreni. Moscova trebuie să îşi susţină eforturile de război: Ucraina, Siria.

Mă întreb uneori cum naibii de în astfel de momente importante România e prinsă într-o criză uriașă?

Pentru ca nu îşi vede lungul nasului. Pentru că, altfel, ar fi foarte oportun să mute decisiv. Pentru că au dispărut ori s-au ascuns specialiştii. Ori poate pentru că nimeni dintre cei mari nu işi doreşte ca România să poată muta decisiv.

Strada din Chişinău nu e subtilă. Vrea să supravieţuiască. Atât

Strada din Moldova ce zice? Cum percepe situația? Acceptă ejectarea liberalilor, a filatiştilor?

Strada vrea să supravieţuiască indiferent cu cine. Vorbesc de marile percepţii. Ei sunt afectaţi de dispariţia miliardului care a bătut în buzunarul lor.

Deci strada nu e subtilă.

Ha ha! Stradă subtilă la Chişinău! Pff! Supravieţuire. Atât. Indiferent cu cine. Vremurile din ’90 s-au dus.

În Bucureşti, Ro, lumea își pune speranțele în stradă,  strada post-Colectiv.

D’aia Bucureştiul e Bucureşti.