Pagini

duminică, 9 decembrie 2018

Cuvântul „Prietenie” desenat la Ora de caligrafie „Acasă în România”

Ora de caligrafie „Acasă, în România”. În imagine: Mihai Șora, Ana Barton, Medeea Marinescu și mulți copii. Foto: Călin Hera
Are aproape 14 ani și a venit în România de un an. Cel mai mult îmi place aici că nu e război. Și e frumos. În Afganistan nu mai era frumos, nu mai era loc de copilărie. Devenise un fel de acasă de unde n-ai încotro decât să pleci, altfel cine știe ce se poate întâmpla.

În mai puțin de un an de când a ajuns la noua „acasă”, împreună cu frații și cu surorile ei, a învățat atât de bine limba română, încât vorbește cursiv, înțelege subtilități ale limbii și, grație inteligenței, ambiției și muncii, are la școală doar note de 10. Știe, poate pentru că așa a fost învățată, poate din instinctul acela care nu te înșală niciodată, că are două mari bogății: familia și ceea ce știe și este ea însăși.

Fetița din Afganistan a desenat cuvântul „Prietenie” și s-a semnat. Foto: Călin Hera
Familia și-o iubește. Pur și simplu. Acasă e familia, ca o cochilie de melc, intrerioară, pe care o porți mereu cu tine, înăuntru. Îi explică surioarei ei mai mici, cu multă răbdare, cum să caligrafieze cuvântul „Speranță”. Apoi o laudă, cumva părintește.


Cuvântul „Prietenie” desenat de Luiza Șora. Foto: Călin Hera

Cele două bogății


Cât despre bogăția care este ea însăși, fetița din Afganistan știe că această bogăție trebuie mereu sporită, șlefuită. Este valoarea adăugată mereu, pe care o porți cu tine oriunde te-ar duce viața. Să fii om bun și educat, să înveți mereu, să cunoști. Să încerci să faci totul bine, cât mai bine. Să fii în fiecare zi mai bun decât în ziua dinainte și tot așa.


Copii din România și Afganistan desenând cuvântul „Prietenie”. Foto. Călin Hera

Și să nu uiți să zâmbești, să te bucuri.

Darul Orei de caligrafie

Medeea Marinescu la Ora de caligrafie, „Acasă, în România”. Foto: Călin Hera

Am învățat multe de la fetița din Afganistan care iubește chimia și biologia și își iubește frații și surorile și părinții și care își vede prezentul și viitorul în România.


Afișul Orei de caligrafie „Acasă, în România”, creat de Bogdan Saitoș pornind de la un desen de Roxana Soare

Scriitoarea Ana Barton arătând un desen făcut de colega de bancă. Foto: Călin Hera

Ora de caligrafie are acest dar: pune în aceeași bancă oameni mari și copii și, la un moment dat, nici nu mai știi bine cine e profesorul și cine elevul.

Acasă, în România

Roxana Soare predând la Ora de caligrafie „Acasă, în România”. În fața ei, Mihai Șora și copii refugiați în România. Foto: Călin Hera

Așa a fost și ieri la Ora de caligrafie „Acasă, în România”. O parte faină a lecției pe care a predat-o învățătoarea Georgeta Caspruf de la Școala Coresi din Târgoviște a fost aceea în care Roxana Soare ne-a învățat că putem desena cuvântul „Prietenie”. Și toată lumea și-a dat silința!

Învățătoarea Georgeta Caspruf, de la Școala Coresi din Târgoviște, după Ora de caligrafie, lângă brăduțul care arată satisfacția elevilor mari și mici. Foto: Călin Hera 

A fost o zi frumoasă cu adevărat. Împreună cu prieteni vechi și cu prieteni noi.

Supraveghindu-le pe surorile din Afganistan la Ora de caligrafie „Acasă, în România”. Foto: Octav Ganea, Inquam Photos

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

PA-uri, poezii şi mirări

Uneori recunosc: bărbaţii pur şi simplu nu înţeleg nimic. Scriu despre asta pe blogul meu secret ;)

Din lume

free counters