Despre ce vorbesc ăia la Bruxelles şi de ce

Fac şi eu o întrebare: dacă aţi fi oameni simpli şi normali (ceea ce îmi doresc şi mie), cât de interesaţi aţi fi de ceea ce se întâmplă, zi de zi, la Bruxelles? Cât de mult aţi vrea să ştiţi ce se discută în Parlamentul European, la Comisia Europeană?

Îmi place să cred că voi, cititorii mei, n-aţi răspunde "mă doare-n paişpe" la aceste întrebări. Că vrem (cei mai mulţi), că nu vrem (curentul eurosceptic e în creştere), România e legată de ceea ce se întâmplă la Bruxelles. În principiu, de acolo se dă ora exactă şi ăsta e cel mai bun lucru care ni se poate întâmpla. Da, nouă ni se întâmplă şi ne-am resemnat cu gândul că e mai bine să ni se întâmple decât să depunem vreun efort de a influenţa cumva asta. Iar atunci când ne forţăm niţel, iese mai prost decât dacă am fi dormit ca de obicei. Cel mai bun şi cel mai recent exemplu e povestea cu referendumul şi cu tot circul aferent.
 
Una peste alta, eu cred că trebuie să fim atenţi la tot şi la toate ca să, vorba poetului, învăţăm mereu să fim veşnici. OK, n-avem cum să fim veşnici, dar, orişicât. La Bruxelles se discută serios despre lucruri care ne privesc în mod foarte direct şi ne influenţează fix traiul. Există deja strategii destul de precise despre cum vor arăta transporturile peste 50 de ani (adică poimâine, că timpul trece repede), despre ceea ce vom pune pe masă (nu citiţi chestiile astea în timpul cinei!), câte limbi străine e bine să ne învăţăm copiii, ce recorduri la suta de metri vor fi bătute la jocurile olimpice ale persoanelor în vârstă de peste 100 de ani (aici am exagerat niţel, dar ideea e că există studii foarte interesante despre îmbătrânirea Bătrânului continent şi tot ce va decurge de aici) şamd. Aţi prins ideea.

Chestia e că toate aceste discuţii devin foarte interesante dacă le urmăreşti. Te ajută să spui lucruri deştepte la o discuţie cu băieţii, seara, la bere, te pot ajuta dacă ai o afacere şi vrei să rupi gura târgului peste câţiva ani cu investiţiile tale vizionare, ba, chiar, dacă eşti guvern sau primărie, poţi pune la cale strategii cu noimă pe termen mediu şi lung (îi rog pe membrii guvernului sau pe primarii care au ajuns aici cu lectura să nu mi-o ia în nume de rău; n-am vrut să-i înjur, dar în alte ţări aşa se face). Unde mai pui că, peste doi ani vom vota noi liste de europarlamentari fiindcă, am uitat să vă spun, la deciziile privind prezentul şi viitorul Uniunii Europene au dreptul să participe şi românii, prin reprezentanţii lor (că doar fac act de prezenţă, uneori, e o altă discuţie).

Ca să n-o mai lungesc, v-aş ruga să luaţi în serios întrebările de la începutul textului (le reiau şi la final, cu adăugiri) şi, bine ar fi!, să-mi răspundeţi la ele. Numai împreună putem reuşi!

Aşadar:

1. Cât de interesaţi aţi fi de ceea ce se întâmplă, zi de zi, la Bruxelles? 
2. Cât de mult aţi vrea să ştiţi ce se discută în Parlamentul European, la Comisia Europeană?
3. Ce anume aţi vrea să aflaţi înaintea celorlalţi sau măcar deodată cu ei?
4. Cum aţi vrea să vă fie livrată informaţia? (direct/personalizat, analize/studii, linkuri direct la sursă, emisiuni TV, site-uri specializate prietenoase, 'îmi zice vecinul Costică, că are net', de la europarlamentarul pe care l-am votat, de la preşedintele României, 'să mă sune Barroso, că are numărul meu' şamd)

Vă întreb fiindcă am avut discuţii foarte interesante despre asta cu oameni care chiar sunt preocupaţi ca românii să aibă mai mult habar de lucrurile care chiar contează. Oamenii cu pricina au pus la cale şi un concurs, destinat jurnaliştilor şi bloggerilor (Reporter european, respectiv Blogger european). Dar despre concurs, dacă vă interesează, putem să mai vorbim, că de-aia avem gură sau, după caz, taste.