Pe la jumătatea anului 2005 a început să se vorbească despre intentia lui Traian Băsescu de a-si face un partid prezidential. La vremea respectivă eram chiar mai naiv decât acum si respingeam aceste „zvonuri”. Apoi, spre sfârsitul anului 2005, am devenit mai atent.Astăzi, partidul prezidential e mijlocul prin care Traian Băsescu conduce democratic (altfel cum?) România. Tot democratic, PDL-ului i-a fost inventat rapid un partener de guvernare, gruparea dependentilor devenită partid (sic!).
Tot pe la jumătatea anului 2005 am auzit primele zvonuri despre un plan care mi s-a părut aiuritor: după două mandate ale lui Traian Băsescu, scaunul de presedinte să-i revină consilierei lui de atunci, Elena Udrea. Am râs cu poftă, am ascultat o glumă deochiată si am râs iar. Treptat, planul a început să se aplice. Iată, Elena Udrea e acum eminenta cenusie a PDL, transmitând mesaje puternice, din timp în timp. E glasul lui TB. Ambitia si tupeul Elenei Udrea sunt imense. Un politician cu toate datele necesare.
Totusi, atunci când un amic cu care am bătut drumul până si din China si străzile din Shanghai
mă tot întreba cine cred eu că va fi prezidentiabilul PDL si când el spunea, ca si când atunci ar fi descoperit secretul, că va fi Elena Udrea, eram rezervat. I-am spus că e posibil ca Elena Udrea să fie pe lista scurtă, e posibil chiar ca orbirea lui Traian Băsescu să fie atât de mare încât s-o propulseze în cursă (poate că doar în ea mai are încredere), dar cred că ar fi o mare greseală. Elena Udrea, oricât de mult s-ar lucra la imaginea ei, nu va putea câstiga prezidentialele.
Deocamdată, suntem în faza în care numele Elenei Udrea e atasat tot mai mult, subtil, de ideea de reformă. Am găsit această idee si la
Mircea (taxat de
Mihnea). Smecheria lui Băsescu e simplă si „a tinut” până acum: are nevoie mereu de un Rău cât mai bine personificat. Acum, Răul e trioul Blaga-Berceanu-Videanu. Încă, doar pentru „initiati”. Pentru cei care stiu, si-ti fac cu ochiul când îti spun. În contrast cu ei („avem si noi uscăturile noastre”), ne e propusă imaginea luminoasă a femeii încă frumoase, pe care n-o înghitim noi prea mult, dar, uite, e gata să facă ceea ce trebuie.
Respectând proportiile, ne aflăm în situatia în care ziceam că e bun până si Nicu Ceasuescu, numai să scăpăm de Nicolae Ceausescu. Propun să ne păstrăm, totusi, mintile limpezi.
P.S.
Ovidiu mă acuza că dezvolt o obsesie Elena Udrea. Rămân la părerea că se va vorbi foarte mult despre ea în următoarea perioadă, dar cred că planul cu Elena Udrea la Cotroceni nu va reusi!