Pagini

miercuri, 23 octombrie 2019

#VăVedem de nu vă vedeți!

Alb. Deocamdată. Foto: Călin Hera
Toată mișcarea aparent super-inteligentă a lui Victor Ponta, care “face jocurile”, s-ar putea să i se întoarcă în plex. Dan Barna s-a repliat la timp. Am intrat într-o nouă paradigmă, în care se pune mai puțin preț pe subtilități, retorică și sofisme și mai mult pe “lăsați gargara, treceți la treabă, reparați și să nu vă mai prindem cu gogomănii și furtișaguri, de niciun fel”. Altfel spus, #văvedem de nu vâ vedeți!



S-ar putea să ne aflăm deja într-o paradigmă #umpic diferită de aceea după care s-au făcut până acum jocurile politice. 

Putem citi tot ceea ce se întâmplă de-o bucată de vreme (cel mai spectaculos efect în România este măturarea PSD) ca fiind o reacție de autoapărare a unui organism dintr-o dată foarte viu și neașteptat de educat “politic”. 

Am auzit mulți oameni cu judecată simplă și sănătoasă care nu mai pun botu’ la viraje și sforarării politicianiste. Din Lehliu Gară sau sate din Călărași, Teleorman și Olt, pe unde am avut plăcerea să umblu în ultima vreme, dintre tarabe ale piețelor din Craiova sau Bucuresti, până la saloane simandicoase, birouri de firme cu cifre de afaceri de zeci de milioane și așa mai departe. Sentimentul e că “nu mai ține”. 

Oamenii reușesc să detecteze rapid impostura. Hoții, atât cei care îți bagă mâna în buzunar în tramvaiul 1 cât și cei care te prostesc în față, au viața tot mai grea; nu mai ține.

Că ne place sau nu, PNL a îmbrăcat fix haina care dă ce, mai bine: a celui care, în fine, pune mâna să trebăluiască. Nu știu dacă a câștigat în aceste zile fani, dar a obținut voturi și încredere. “Îmi displace Orban, dar măcar...”, am tot auzit. 

Este foarte probabil ca toată învârtoșarea lui Dan Barna și piruetele din ultimele zile aici să aibă explicația: în analize și răs-analize greu de acceptat, care arată că, totuși, în această perioadă primează acest “dar măcar...”, adică renunțarea aproape sinucigașă la orice calcul politic în favoarea asumării, suflecării mânecilor și purcederii la treabă. Ne-am săturat de flecari și îmbârligători, haideți să, vorba aceea, haidem! 

Să nu credeti că domnii Klaus Iohannis și Ludovic Orban s-au dat de trei ori peste cap și au devenit neprihăniți, harnici și neobosiți. Nu, rămân egali cu ei înșiși, dar vremurile i-au adus în situația de a face și, spre lauda lor, dau impresia că într-adevăr vor să facă. 

E un contrast enorm între percepția a ceea ce înseamnă azi, în conștiința publică, Iohannis-Orban pe de o parte și Victor Ponta de cealaltă. 

Cred că poporul acela de la Lehliu Gară la Caracal despre care vorbeam e acum dezgustat de alde Dăncilă, oricâte serii de 100 de lei iluzorii ar adăuga, la mișto, la salariul minim și oricât ar vorbi în Parlament despre Neo-marxism. Am auzit destule sudalme la adresa șmecheriilor de salon ale lui Victor Ponta, inclusiv pe la Baia de fier, Polovragi, Novaci și Rânca. 

Tot așa cum cei din zona care gravitează în jurul nucleului dur-diamant al USR răsuflă ușurați după răzgândirea de ieri a lui Dan Barna. Constat de asemenea un soi de simpatie oarecum neașteptată față de PMP, fix din perspectiva noii paradigme. 

De aceea spun: cred că lucrurile se simplifică mult și apele se aleg și oamenii vor alege și toată energia iscată în Ianuarie 2017 va spulbera mult din ceea ce e rău și va așeza România pe roate. 

Așa cred eu. 




2 comentarii:

  1. Sper sa ai dreptate! :)
    Din punctul meu de vedere (simpatizant PNL, inca), PNL e pd-l. Inca se simte oaresce duhoare din partea aceea, pentru ca sunt greu de uitat porcariile pe care pd-l le-a facut cand a fost la putere si inca sunt vizibili si vocali unii dintre acei indivizi. Brrr!
    pmp?! Piei, ispita, din mintea oamenilor! :))

    RăspundețiȘtergere