Daca si Mona Musca a colaborat cu Securitatea, e jale. O stire-cosmar care dadea tarcoale redactiilor, de ceva vreme, a bubuit ieri: Mona Musca ar fi colaborat cu Securitatea sub numele de cod "Eva"! Daca acest zvon suparator se va dovedi adevarat, vom avea cu totii o mare problema.
Pentru ca Mona Musca nu e nici pe departe vreun personaj tip Corneliu Vadim Tudor. De cand a intrat in politica, in Partidul Aliantei Civice, ea a fost un reper de moralitate pentru societatea romaneasca.
A fost plasata constant in topul celor mai de incredere oameni politici. Atunci cand a spus ceva, a fost un exemplu de bun-simt, de cumsecadenie. A fost mereu acolo unde se intamplau lucrurile, a aratat cartonasul galben, a fost ca un avocat din oficiu al poporului.
Si-a creat imaginea celui pentru care principiile au fost, mereu, mai presus de orice. Pentru ca Mona Musca a fost/este inca? un simbol, un exemplu de moralitate.
E unul dintre putinii politicieni din Romania in care oamenii au avut incredere adevarata, nu din aceea de genul Caritas ori MISA-Bivolaru. Romani feluriti au crezut-o nu doar pentru ceea ce a promis, ci pentru ceea ce a facut, si au fost convinsi ca va face pentru ei.
De aceea, ea nu-si mai apartine demult. Cu cat de ridici mai sus, cu cat patrunzi mai inauntrul sufletului celorlalti, cu cat ei iti datoreaza mai mult, cu atat le esti tu mai dator lor.
Acum, cand a devenit un altfel de subiect de presa, o rog pe Mona Musca sa faca lumina. Din pacate, situatiile gri nu explica nimic. Sunt bune ca sa incerci sa intelegi, omeneste, intamplari, actiuni, dar nu fac nici cat o ceapa degerata atunci cand vorbim despre simboluri.
Declaratia data aseara nu e atat de raspicata, de limpede, precum ne-a obisnuit in toti acesti ani. Ori exista intr-adevar un secret teribil, ori diversiunea e colosala si nerusinata si merita o replica pe masura.
Caci punerea in discutie a moralitatii Monei Musca poate fi iminenta unui cutremur in societatea romaneasca. Daca vom ajunge sa aflam ca are un secret teribil, asa cum a avut Carol Sebastian, vom fi pusi in situatia aceluia care afla, la maturitate, ca a avut alti parinti naturali decat cei carora le spunea mama si tata. Intregul nostru sistem de valori se va clatina.
Vom afla ca am trait intr-o imensa minciuna in toti acesti ani. Va trebui sa redefinim culorile, directiile, gusturile. Ceea ce traim in aceste zile ma duce cu gandul, iar si iar, la primele luni si primii ani postdecembristi, la toate franele puse de puterea de atunci, la toata culpa morala, si nu numai, a echipei Ion Iliescu&Co.
O conducere politica nesantajabila si fara sa fi fost legata cu fire dubioase de trecutul intunecat ar fi dat sansa poporului roman sa evolueze curat, pe baze solide, nu pe minciuna. Care mai e acum momentul zero, borna de la care sa putem pleca mai departe?
Si daca se va adeveri cosmarul si vom ramane fara Mona Musca? Ce vom face noi, cei care n-am avut curajul ei si n-am facut intru binele Cetatii ceea ce a facut ea, dar am sustinut-o asa, tacut dar constant? Probabil ca ne vom maturiza.
Dar inainte de asta vom trece printr-o perioada in care nu vom mai avea incredere chiar in nimeni de pe Pamant si in nimic de pe Pamant decat, poate, doar in noi insine. Pentru o societate puternica, asta va fi, in ultima instanta, o vulnerabilitate.
P.S. Faptul ca acum ne sunt servite pe tava dosare care au stat la pritocit timp de 16 ani e, cum spuneam cu alta ocazie, un semn rau si un semn bun. E rau ca ni se fixeaza agenda si ca exista, probabil, un scop ascuns in asta.
Ma incapatanez sa cred insa ca exista si ceva bun: in fine, aflam adevaruri. Grele, dureroase, poate traumatizante. Dar preferabile minciunii. Pentru ca adevarurile dureaza.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu