Pagini

joi, 16 aprilie 2020

Despre crize

O criză este, atunci când o trăiești și nu știi dacă îi vei supraviețui, o încercare teribilă. Este linia subțire dintre a fi sau a nu fi. O criză care a trecut este o experiență despre care poate că nu vrei să vorbești niciodată, dar care te marchează. Te face altul. Mai bun sau mai neînsemnat. O criză adevărată schimbă totul, mai puțin ceea ce nu se poate schimba niciodată.



O criză este ca o dâră de lumină care îți arată oamenii care acționează. Care se gândesc la ceilalți. În vremuri normale, îi vedem în filme, citim despre ei în cărți și îi numim eroi. În vremuri de criză, îi vedem în acțiune.

Dar câteodată nici nu îi vedem, nici măcar în vreme de criză. Poate că nici nu auzim de ei. Fiindcă nu așteaptă voturi, nu așteaptă certificate sau scutiri de impozit. Ei doar vor ca lucrurile să funcționeze, iar pentru asta se implică. Atât. Iar ceea ce fac, ne face bine. Acel bine simplu, banal, temeinic.

Pe de altă parte, o criză e ca o hârtie de turnesol: ridică măștile și îi arată pe oameni așa cum sunt. Unii mai buni decât credeau ei înșiși că sunt, alți mai răi și mai mici chiar decât le era teamă că ar putea fi.

O criză dezumflă lideri umflați cu pompa și dezvăluie adevărați conducători.

O criză este ca o gaură neagră în care dispar, ca și cum n-ar fi existat, cariere întregi. E ca o gaură în care se ascund șobolani care nici nu mai știu cum să chițăie.



***

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu