Declarația NATO de la Bruxelles: 56 de referiri dure la Rusia

CONFRUNTAREA. Donald trump vs. Angela Merkel. Sursa: carnegieeurope.eu 

Summitul NATO de la Bruxelles, recent încheiat, are toate datele pentru a fi considerat unul de cotitură datorită contextului*. Sau din cauza lui. Oricum, știam că liderii europeni au avansat deja în discuțiile privind apărarea comună europeană, dat fiind evoluțiile imprevizibile ale Americii din era Trump. Prin urmare, întâlnirea cu liderul de la Casa Albă a fost așteptată cu un oarecare tremur și cu Planul B în buzunar.


Pentru cei care au deschis mai târziu sau mai neatent televizoarele, întâlnirea șefilor de stat și de guvern din cele 29 de state membre ale Alianței Nord-Atlantice a fost așteptată cu îngrijorare. O îngrijorare născută din evoluția proastă a evenimentelor, cu o Europă încă zdruncinată de criza migranților, Brexit și asaltul forțelor naționaliste & iliberale susținute de Moscova, cu o Americă previzibil imprevizibilă și o Rusie disperată să fie socotită pion principal, capabilă deci de orice. Miros de praf de pușcă și fake news la orizont, cum s-ar zice.

Prima zi a summitului a debutat cum nu se poate mai prost: Donald Trump a cerut, scurt, ca un tweet, creșterea contribuției aliaților la 4% din PIB și a atacat-o pe Angela Merkel, acuzând practic Germania de blat cu Rusia - subiectul North Stream 2 (după ce nu de mult a cerut reintroducerea Rusiei în G7, iar săptămâna viitoare se vede cu Putin). Și abia plecă bătrânul, ce mai freamăt, ce mai zbucium...

E drept, Trump are dreptate, SUA plătește incomparabil mai mult decât ceilalți, iar comparativ, europenii, cei puternici, nu se dau tocmai în brânci. Dar atacurile la Merkel nu vor fi curând și cu ușurință uitate, crede Judy Dempsey.

Poate vom afla cândva cum au decurs cele 24 de ore de după declarațiile butucănoase ale lui Trump. Poate că vom vedea filmul, are șanse la Oscar. Știm deocamdată că a fost ceva agitație la cel mai înalt nivel. Că toate întâlnirile de a doua zi ale lui Trump, inclusiv cea cu Klaus Iohannis, au fost anulate.

Declarația finală, dură față de Rusia

Pe de altă parte, știm că documentul oficial, declarația finală, care are încă pe ea semnătura președintelui american, este optimistă și hotărâtă în privința viitorului imediat al NATO, plecând de la ideea importanței pe care o are Alianța și nevoia de întârire a ei.

În mod clar, fără dubiu, Rusia lui Putin este văzută de departe Inamicul nr 1. Sau Concurentul nr. 1, cum îi plăcea ieri să spună lui Donald Trump. Declarația pomenește de 56 de ori de Rusia, de 27 de ori de Ucraina, de 5 ori de Moldova, de 4 ori de Crimeea etc.

În ceea ce ne privește, Declarația de la Bruxelles, care ar putea fi istorică, vorbește despre Brigada multinațională-cadru pentru instruirea trupelor aliate terestre, în contextul apărării din zona Mării Negre. Dar, mai ales, cere în mod expres Rusiei să își retragă din Republica Moldova (și din Ucraina și din Georgia) forțele militare staționate fără voia statelor respective. În plus, cele 29 de state NATO semnatare ale Declarației de la Bruxelles, sprijină eforturile democratice de la Chișinău.

Declarația (englză, română) este foarte densă, are 79 de puncte, peste 12.000 de cuvinte. E caldă și de citit cu creionul în mână.  

* Un context în care Donald Trump întâi trage rafale de 140 de semne în tot ce mișcă, în special în aliați, apoi acționează imprevizibil. Iar imprevizibilul e dușmanul cel mai mare al relațiilor externe. Din context mai fac parte, desigur,

• diabolismul lui Putin & Co, care lovește milimetric, by-the-book (identifică punctele slabe ale adversarului, dezbină, mușcă-și-rămâi-pe-loc), 
• tupeul & slăbiciunile naționaliștilor idioți utili,  
• ambiția tot mai mare a Chinei, 
• nebunia bine controlată a ISIS & puii