România își apără securiștii

Șerban Nicolae și-a pus numele pe un raport de respingere a proiectului de lege privind deconspirarea activității întregului personal al Securității ca aparat ideologic în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Un gest de rutină, îndărătul căruia stă o poveste. În orice caz, toate încercările de lustrație în România post-decembristă, de la Punctul 8 al Proclamației de la Timișoara, au fost stopate cu promptitudine. Există și cel puțin două decizii ale Curții Constituționale, care vorbesc despre discriminare și prezumția de vinovăție, și, probabil, încă multe schelete prin dulapuri. Și personaje precum Șerban Nicolae, Florin Iordache, Lia Olguța Vasilescu, Dan Șova, Adrian Țuțuianu, Sergiu Andon etc. - semnatari ai sesizărilor de neconsituționalitate. Și noi, ceilalți, care ne mirăm că incompetență, că super corupție, că #noapteacahoții și că ultimul loc în UE (dar bine că totuși UE).




Proiectul de lege avea două articole și obliga toate instituțiile care dețin în arhivele proprii documente referitoare la personalul fostei Securități (ofițeri, informatori, colaboratori) să le desecretizeze și să le predea Consiliului Național de Deconspirare a Fostei Securități în termen de 60 de zile de la publicarea legii.

Securitatea, o anexă a unui regim impus cu forța de o putere străină”

Inițiatorul legii a fost deputatul PNL Dan Cristian Popescu, viceprimar al Sectorului 2, un politician cu școală, care a trecut pe la mai multe partide începînd cu anul 1990 (PNL 1990, PNȚCD 1991-2001, PNL 2004-2012, Forța Civică, PDL, PNL).

Potrivit expunerii de motive, în România nu a existat o lege a lustrației clară, „prin care să fie stabilită activitatea fostei Securități ca fiind un aparat ideologic care a sprijinit regimul comunist”. A fost creată percepția greștiă că „doar unii membri a nomenclaturii comuniste” au susținut regimul comunist. Până și condamnarea comunismului în Parlamentul României a fost doar un gest formal, fără consecințe efective, care să fi îndepărtat persoanele care au abuzat de puterea regimului comunist, mai spune fostul deputat în expunerea de motive.

Deși la CNSAS sunt tone de documente ale fostei Securități, în arhivele SRI și SIE există peste 100.000 de dosare ale personalului acestei instituții de tristă amintire. Iar menținerea dosarelor secretizate duce la suspiciune. În plus, regimul comunist a fost impus de o forță străină, iar opinia publică trebuie să conștientizeze faptul că Securitatea nu a fost o instituție în slujba poporului român, ci un instrument, o anexă a unui regim impus cu forța de o putere străină, se mai arată în expunerea de motive a proiectului de lege, care pune accent și pe ideea că legea vrea „o clarificare a structurii fostei Securități și limpezirea vieții politice actuale din România”.

Camera Deputaților a adoptat tacit proiectul lui Dan Cristian Popescu (documentul poartă semnătura fostului președinte al Camerei, cel care a devenit între timp celebrul Florin Iordache - Altă Întrebare).

Raport de respingere semnat de Șerban Nicolae

Acum, Senatul a respins-o după ce Comisia Juridică, sesizată în fond, a dat raport de respingere invocând avizul negativ al Consiliului Legislativ, faptul că Guvernul și SRI „nu susțin” această lege, respinsă deci și de membrii Comisiei juridice, în unanimitate. Raportul de respingere este semnat de senatorii Șerban Nicolae (PSD), președinte, respectiv Adrian Nicolae Diaconu (PSD), secretar.

În adresa prin care guvernul Grindeanu anunță că nu susține inițiativa legislativă se precizează doar atât, sec: „Nu susține inițiativa legsilativă”. În schimb, există și un alt document de nesusținere a legii de către guvern, semnat în anul 2016 de către ministrul delegat Ciprian Bucur și de premierul Dacian Cioloș. În acest caz, există și niște argumente. De exemplu, că deconspirarea Securității se face potrivit Ordonanței de Urgență 24/2008, care conține o excepție (materialele arhivistice care privesc securitatrea națională - art. 24, lit. a), respectiv Legea 182/2002 privind protecția datelor clasificate, care, la art. 15, lit. b, definește informațiile clasificate ca fiind acele informații, date sau documente de interes pentru securitatea națională care trebuie să fie protejate „datorită nivelurilor de importanță și consecințelor care s-ar produce ca urmare a dezvăluirii sau diseminării neautorizate”.

În fine, guvernul Cioloș mai arăta că orice demers legislativ în materie trebuie să țină cont de două decizii ale Curții Constituționale (820/2010 și 308/2012), potrivit cărora principiul lustrației este neconstituțional, mai ales dacă textul legii nu e formulat riguros, pentru că discriminează (se aplică prezumția de vinovăție).