Pagini

vineri, 10 februarie 2017

Amintire cu Victor Rebengiuc

Victor Rebengiuc. Foto: Simion Buia
Într-o zi de decembrie 1989 intram în casă, după mai multe ore petrecute în stradă, și-l vedeam la televizor pe Victor Rebengiuc făcând un gest simbolic: oferea un sul de hârtie igienică prezentatorilor de Telejurnale din vremea regimului Ceaușescu.

A fost cel mai de impact gest care a amendat propaganda și manipularea. A fost cumva, chiar dacă doar la nivel de subconștient, un imbold către naivii acelor vremuri care au lăsat ingineria, de exemplu, și au intrat în presă - simțeau, simțeam că trebuie să învățăm și să facem cum se cuvine meseria asta.
În toți anii care au trecut de atunci, în vreme ce colegi de-ai lui au „cedat”, Victor Rebengiuc a rămas un reper. Sunt foarte bucuros. Și onorat că, din când în când, domnia sa citește câte o postare pe care o fac aici, pe Facebook.
La mulți ani, Victor Rebengiuc!
Foto: Simion Buia

6 comentarii:

  1. din acel moment l-am iubit pe OMUL acesta!
    l-am revăzut recent pe scenă împreună cu soția lui, mariana mihuț.
    l-am urmărit toată viața în ce a prestat, ce a spus, ce a jucat și ce a transmis. pentru mine este un model de demnitate, modestie și bun simț (dincolo de faptul că este un erudit).
    este deplorabil ce au ajuns alți actori, gen mircea diaconu (care s-a descalificat total, mai ales ca europarlamentar care se plânge în plenul parlamentului european cât de asuprit a fost el, fiind infractor și hărțuit în țara lui.. bleah! am simțit o rușine imensă de rușinea lui că a decăzut în asemenea hal, hulindu-și practic țara), draga olteanu matei (marea doamnă a teatrului și circotecii de la latrine), emil hossu (dumnezeu într-adevăr să-l ierte pentru ce atitudine stupidă a putut să aibă)) și soția lui, catrinel dumitrescu, florina cercel (pe care am văzut-o acum trei zile pe scena teatrului național, dar mi-a fost realmente silă s-o urmăresc, știind ce unealtă propagandistică a ajuns în mâna antenei 3 & comp.) etc. chiar pot spune că diavolul a cumpărat multe suflete. multe minți. și este păcat că s-a întâmplat așa. mi-aduc aminte cum adela mărculescu și costel constantin (pe care, de asemenea i-am văzut anul trecut in sinucigașul, tot la național, dar, din păcate, mi-au transmis milă și silă totodată știind ce au făcut în trecut) împreună cu silviu stănculescu erau permanenți la 'cântarea româniei' ridicînd osanale partidului comunist și conducătorului iubit. cine îi obliga? să fim serioși!
    prin gestul lui, domnul rebengiuc a spus tot. nu numai despre amărâții ăștia de actori care au deservit sistemele, oricare dintre ele, probabil pentru oarece beneficii și nu numai, dar și despre șleahta celor care într-adevăr își puneau cenușă în cap în vremurile de atunci. mă-ntreb, oare câți dintre ei și-au spălat într-adevăr păcatele nu prin vorbe, ci prin fapte?
    https://www.youtube.com/watch?v=XQMo-YZrv3A

    RăspundețiȘtergere
  2. p.s. să-nțeleg că azi este ziua lui victor rebengiuc?
    la mulți ani liniștiți și cu bucuria lucrului bine făcut, care va dăinui în mentalul colectiv, domnule rebengiuc!
    (călin, vezi că link-ul pus de tine ne trimite la o pagină inexistentă)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mă bucur că prieteni virtuali, cititori ai acestui blog, simt ca mine. Bine, era aiurea să fie altfel, nu-i așa?

      P.S. Am dat click adineauri și merge pe pagina de Facebook a lui Victor Rebengiuc.

      Ștergere
    2. eh.. acu' nu garantez că tot ce credem eu, tu sau altul coincide întru totul. ar fi aiurea să fie așa. m-aș suspecta cel puțin pe mine c-aș fi încartiruită în oarece segmente de populație manipulate prin virtual. doar suntem pasibili de asta, nu-i așa?, ăștia care bântuim prin arealele astea periculoase, wtf! :))
      p.s. mie îmi dă rezultatul ăsta: Ne pare rău, această pagină nu este disponibilă. Este posibil ca linkul pe care l-ai accesat să nu fie valid sau ca pagina să fi fost ştearsă.

      Ștergere
  3. Cu adevărat un mare actor și un mare om. Țin minte, ca ieri, de acel moment de mare curaj și demnitate, când a pus sulul de hârtie igienică pe pupitrul știrilor de la TVR, la Revoluție. Da, un om cu coloană vertebrală. L-am admirat în multe roluri, dar în rolul lui Ilie Moromete a fost magistral.
    La mulți ani cu sănătate!
    Mulțumiri pentru acest articol dedicat marelui maestru!

    RăspundețiȘtergere