Pagini

marți, 22 noiembrie 2016

Idioții utili și deștepții amorțiți. Cum se pregătește România să piardă alegerile

Bucureștiul în plină campanie electorală, dominat de graffiti și-atât. Aici, Aeul. Foto: Calin Hera
Au trecut unsprezece zile dintr-o campanie electorală mai tristă ca niciodată. Campanie electorală tristă înseamnă campanie electorală lipsită de orice urmă de dezbatere, de idei, una care nu trezește niciun interes în rândul publicului.
În campaniile electorale anterioare, măcar era o competiție de afișe, bannere, mash-uri și alte produse de PR electoral, care îmbrăcau de-a binelea blocurile din marile intersecții. N-aveai cum să le ratezi și, vrând-nevrând, sesizai că se întâmplă ceva. Nu erai luat prin surprindere în ziua alegerilor. Noile reglementări au tras cortina și peste acea brumă de interes. Parcă înadins se întâmplă asta, ca oamenii să fie amorțiți, resemnați, ca prada șarpelui boa înainte de a fi înghițită.

Cui folosește?

În contextul descris, la care se a adaugă inexplicabila stare de non-combat a PNL și explicabila neputință de a penetra masele a USR, partidul fără activ de partid, PSD zburdă. Stabilește agenda cu măsuri populiste, precum majorarea salariilor (taman acum). Ce fac liberalii? Încearcă să țină pasul și cad dintr-o capcană în alta: se laudă (Alina Gorghiu, la Vaslui), intră în jocul așa-zisei Alianțe pentru Familie, fac glumițe luând în serios sloganul nereușit al PSD și, încolonați în spatele lui Dacian Cioloș, așteaptă cuminți să piardă răsunător alegerile.

Între timp, bucuroși că Trump, că Dodon, că bulgarul Rumen Radev și că se pregăteșe Marie Le Pen, românii rușilor încep să facă zgomot. Ies tot mai mulți la rampă, în gura mare, te miri de pe unde. Majoritatea sunt „idioți utili”, dar unii sunt gata-gata să își asume ceea ce deja se vede cu ochiul liber - că fac jocurile Marelui Urs.


Program electoral la mișto, pentru proști da' mulți


Se zbenguie până și neînsemnații lui Bogdan Diaconu, Partidul România Unită, noul PRM de serviciu al PSD-ului. Invadează Facebook-ul cu melodii patriotice gen „Noi suntem români!” și umplu cutiile poștale ale alegătorilor cu fluturași electorali care conțin texte scrise la mișto.

Fluturaș electoral la mișto (față) al Partidului România Unită, de ispirație naționalistă, aripa Moscova


Cică:
salariu minim - 2000 RON, pensia minimă garantată - 900 RON, 1 miliard de euro (uite-așa, că nu-i doare mâna!) de la UE și bugetul de stat, pentru cooperativizare, 1.000 de grădinițe noi cu program prelungit „pentru susținerea creșterii demografice”, angajarea a 50.000 de șomeri (fix!) - fonduri UE,
Cică:
Daciada - 1.000 copii sprijiniți să facă sport, plata a 2.000 de profesori pentru activități extrașcolare, 20.000 de medici plătiți suplimentar cu 200 euro/lună „pentru formare profesională”
Plus tot felul de STOP-uri (să nu se mai vândă pământuri străinilor, să nu aibă străinii drept de moștenire, să nu se mai colonizeze România cu refugiați etc.). Cel mai tare STOP e altul: STOP distrugerii Bisericii Ortodoxe Române de către DNA!

În fine, toată această frenezie realizată la o bere de alde Diaconu, Ghiță și Ponta, stă deasupra pozei lui „Victor Ponta Prim Ministru” (fostul mic Titulescu candidează in extremis la aceste parlamentare din partea altui partid, unul care nu și-l asumă ca premier, dar asta e cea mai mică neghiobie al fluturașului PRU - partidul cu logo Vlad Țepeș).

Fluturaș electoral la mișto (verso) al Partidului România Unită, de ispirație naționalistă, aripa Moscova


Nu e de râs. Pentru Putin, România e cireașa de pe tortul est-european


Chiar dacă pare de râs, nu e. Că există acest partid și că își permite să ne ia la mișto, și că va primi voturi pentru asta, nu e deloc de râs. Înseamnă că Moscova joacă tare și că încearcă să o facă decisiv. Pentru marele lider Putin, România ar fi cireașa de pe tortul est-european. Faptul că nu există o forță politică puternică în România, una care să acționeze, să ia inițiativa, este de-a dreptul îngrijorător. Oameni noștri de stat, personalități de anvergură, sunt minunați, dar lipsesc cu desăvârșire. Sau n-au curajul să iasă din rând și să intre în joc. Ceea ce e totuna.

Pe vremuri, campaniile electorale erau gândite minuțios, cu sloganuri inteligente (cât de cât), cu mesaje dozate, cu strategii de comunicare, cu lovituri măiastre pregătite din timp. A te baza în acest context pe mobilizarea din nimic a diasporei, pe ideea că #Iohannis în urmă cu doi ani, că #Colectiv anul trecu, că #maiavemosansa e semn de prostie și incompetență. Iar adversarii nu sunt nici proști, nici incompetenți. Sunt doar perfizi, știu exact ce urmăresc și-au fixat miza și plătesc oricât și pe oricine ca să-și atingă scopul. Și râd în barbă când văd un așa mare număr de „idioți utili” și deștepți amorțiți.

NOTĂ. România liberă a preluat o parte din acest articol.


14 comentarii:

  1. Eu cred că sunt (și) mulți inocenți ...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Definitia idioților utili la ei se referă.... la inocenții care servesc, fără sa știe, cu buna credință, unui scop pe cae nici nu il bănuiesc.

      Ștergere
  2. Foarte bun articol. Da, toate acestea sunt realități cumplit de triste, din peisajul mioritic. După 27 de ani de la momentul decembrie 1989, suntem atât de departe de acea normalitate la care am visat cu toți. Iar societatea este de departe de acea stabilitate și maturitate civică. Am ajuns să auzim peste tot în jur cum oamenii se întreabă ce să mai votăm, căci nu avem pe cine? Ne-am lămurit din plin ce (nu) pot toți acești „maeștri” ai minciunii electorale! Așa că, iată cum au ajuns să se prezinte în această perioadă electorală, exact în bătaie de joc față de cetățeni, promițând cu nerușinare... minciuni!
    Vai și amar! :-(

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Așa-zisul partid al României Unite nu contează, decât ca măsură a tupeului rusesc în zonă. Zona noastră.

      Ștergere
  3. știi ce este cel mai trist?
    faptul că tinerii care acum încep să voteze ne întreabă tot pe noi, părinții, cu cine să voteze și nu pentru că nu doresc să se documenteze, ci tocmai pentru că atât cât o fac nu au cum să ajungă la o concluzie, fiind și mai derutați.
    cel mai bun sfat pe care, se pare, am putea să-l dăm copiilor noștri este să se apuce de învățat rusa.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Această resemnare nu îmi place. Adică, nu am nimic împotriva învățării limbii ruse, e o limbă melodioasă, dar, pusă în acest context, ideea exprimă resemnare, și eu cu această resemnare am o problemă.

      Ștergere
    2. nicidecum resemnare, ci ironie neagră.
      părinții noștri au trecut forțat de la franceză la rusă, noi am 'învățat' rusa prin școli, ăstora de după noi li s-au fluturat prin fața ochilor din nou franca, germana ș.a., dar ideea de fond era alta: în/pe ce limbă le mai putem explica celor tineri cu cine/ce să voteze?
      'poligloție' de centură sau doar de mahala..

      Ștergere
  4. Cei peste patruzeci de ani au cam obosit sa asculte mereu aceleasi promisiuni iar cei sub treizeci par sa traiasca intr-un univers paralel ...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. cei peste 40 preferă să se simtă scârbiți. nici măcar asta nu le iese.
      cei sub 30 își permit încă luxul inconștienței egoiste.
      dar cei între 30 și 40?

      Ștergere
    2. Problema e să meargă lumea la vot. Un alegător deștept, dar scârbit, își cedează inițiativa, dramul de minte, altuia ne-deștept, care însă e dus la vot.

      Mai e și problema că te-ai duce să alegi, dar pe cine? Și atunci intervine, mereu și mereu, răul cel mai mic.

      Ștergere
    3. ..sau dreptul neștiut sau neaplicat până acum de masa care suntem, acela de a penaliza. prin vot.

      Ștergere
  5. ... o masa care conteaza nu doar numeric, mai greu de manevrat, ce poate inclina balanta in favoarea unui partid sau a altuia ;)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. la nivel de teorie este puțin cam prea mult.. necalibrată.
      eu una chiar vreau să văd mai mult, mult mai mult de la cei care contează nu pentru că sunt o mulțime de numere, ci pentru că sunt nemanevrabili. dar mai întâi: unde sunt?!

      Ștergere