Opt lucruri despre dezastrul din învățământul românesc

În clasa I „se predau” bastonașe și litere de mână, fără ca lumea să se întrebe de ce nu există încă de atunci ore de computer și tabletă

Perioada evaluărilor/examenelor (Bacalaureat, Evaluare Națională, admitere la facultate) scoate încă o dată în evidență precaritatea sistemului de învățământ din România. Situația contestațiilor scoate la iveală cele mai teribile erori, care pun la îndoială felul în care au fost corectate TOATE lucrările. Și ăsta e doar vârful aisbergului. Dedesubt se află un sistem care dă rateuri repetate și asigură doar o minimă alfabetizare, necum performanță.

UN ELEV DĂ ÎN JUDECATĂ MINISTERUL EDUCAȚIEI. O știre nebăgată suficient în seamă: un absolvent de liceu dă în judecată Ministerul Educației din cauza prevederii potrivit căreia notele obținute la Bacalaureat în urma contestației nu sunt modificate dacă diferența față de nota inițială e mai mică de 0,5 puncte, potrivit art. 73 din Metodologia pentru Bacalaureat (OMECTS 4799/2010). Deși în urma contestației obținuse nota 9.60 (față de 9.25), nota i-a rămas cea inițială, ca urmare a art. 73. „Au refuzat să îmi admită contestația, în mod vădit discriminatoriu prin stabilirea unui prag nejustificat de 0.5 pentru modificarea notei”, spune el. Horia Onița vrea să atace și prevederea potrivit căreia poate fi micșorată nota inițială în urma unei contestații. „Principiul non reformatio in pejus spune că un petent nu îşi poate agrava situația dacă face o contestație”, mai spune el. Prima reacție a noului ministru al Educației, Marian Dumitru: „Personal, nici eu nu înţeleg regula. Aştept să văd plângerea şi voi discuta cu responsabilii de evaluare. Dacă nu există un argument solid, voi cere să fie eliminată această regulă.” Detalii în Adevărul.

REGULĂ PENTRU DESCURAJARE. Eu cred că art. 73 (regulile jumătății de punct, respectiv amenințarea cu micșorarea notei) au fost introduse pentru a descuraja contestațiile. Contestațiile pot fi descurajate într-un singur mod: prin profesionalismul corectării. Este posibil, e probabil ca profesorii corectori să fie pur și simplu depășiți de numărul uriaș de lucrări pe cap de profesor, cam cum pățesc judecătorii. Dar asta nu e o scuză, ci doar un semn că trebuie schimbt ceva. Radical și urgent.

PESTE 90% LUCRĂRI CORECTATE GREȘIT. Problema contestațiilor e mai gravă decât pare la prima vedere. Cine a avut curiozitatea să se uite peste situația contestațiilor la Bacalaureat a putut constata că în extrem de puține cazuri al doilea rând de examinatori a confirmat notele primilor examinatori. Pagini întregi de rezultate în urma contestațiilor infirmă prima notă. De cele mai multe ori, infirmarea este în interiorul jumătății de punct la care se referă Horia Onița. Prin urmate, Ministerul Educației poate să raporteze că notele au fost modificate într-o mică măsură în urma conestațiilor. Privite altfel paginile cu contestații, concluzia e dramatică: în peste 90% din cazuri lucrările au fost corectate greșit la prima mână! Am avut bizara ambiție să iau la purecat rezultatele obținute de absolvenții de clasa a XII-a din județul Tulcea. Am numărat 297 de contestații. Abia în 23 de cazuri examinatorii contestațiilor au confirmat notele inițiale. Adică în 7,74% din cazuri...

Situația contestațiilor la Evaluarea Națională (acum nu mai e disponibilă pe site-ul edu.ro)

ERORI GRAVE ȘI LA EVALUAREA NAȚIONALĂ. Situația de la Bacalaureat nu e singulară. La Evaluarea Națională, care a avut loc la sfârșitul lunii iunie, au fost 21.227 contestații. Deși comunicatul de presă al Ministerului arată că modificările au fost minore (4.432 majorări de notă, respectiv 1.140 micșorări), în realitate notele inițiale au confirmate doar în 7 - 8 % din situații. „În 93% din cazuri, elevii de clasa a VIII-a, care au dat examenul de intrare în liceu, au fost notați greșit. 93%! Concluzia dramatică este că ierarhia rezultată în urma modernului sistem de evaluare națională și repartizare electronică este eronată. Este un rateu incredibil al evaluării naționale.”, arată Andreea Paul, politician preocupat de subiect.

NOTĂ MĂRITĂ DE TREI ORI. Potrivit ProTV, după cotestația la Evaluarea Națională, o elevă din județul Covasna (Școala „Tatrangi Sándor” din Ozun) a beneficiat de o creștere a notei la matematică de la 2:30 la 7:00. O creștere de aproape 5 puncte. Mai mult decât triplarea notei! Mă întreb ce au făcut examinatorii când au corectat lucrarea? Autorii unor astfel de erori vor fi fost sancționați cumva? Nu că ăsta ar fi scopul sau soluția, dar mă întreb.

ASTERISCUL CONTESTAȚIILOR SAU PUȘTIUL COOL. Regula jumătății de punct de la contestații are un asterisc: în cazul notelor sub 5 sau a celor peste 9.50, mărirea sau micșorarea notei se aplică și dacă diferența față de nota inițială e mai mică decât o jumătate de punct. Performerul acestei situații este, în opinia mea, un puști de la Școala nr. 79, care primise nota 9.95 la matematică și a contestat nota. Rezultatul? A obținut nota 10.00 curat. Ca Nadia la Montreal, în urmă cu 40 de ani! Nu știu cine e puștiul. Nu știu dacă are vreo legătură cu un fost oficial guvernamental bine înfipt în perioada Tăriceanu sau cu omul de la Praktiker, dar are toate datele să devină un tip cool.   

PETIȚIE CONTRA UNUI SUBIECT LA MATEMATICĂ. Evaluarea națională din acest an a mai cunoscut un eveniment notabil: petiția semnată de peste 40.000 de persoane, care au contestat formularea unui subiect la Matematică. Nu mă interesează acum dacă cei 40.000 au avut sau nu au avut dreptate. Relevant mi se pare faptul că gestul lor vădește neîncrederea în sistem. Examene de o asemenea importanță ar trebui să fie mai presus de orice contestație. Bâlbâielile sau de-a dreptul erorile grosolane denotă faptul că nu-s. Dimpotrivă.

DESPRE CE E (SAU AR TREBUI SĂ FIE) ȘCOALA. În mod normal, evaluarea unui elev/student/masterand/doctorand trebuie să fie făcutăîn așa fel încât acesta să fie avantajat, să primească un imbold, să i se ofere șansa de a performa și, în orice caz, șansa de a avea încredere în dascălul lui și în evaluarea acestuia (trișorii însă trebuie trântiți). Șansa de a respecta și de a fi respectat. Pe aceste baze trebuie făcută o evaluare. Sistemul trebuie reclădit din temelii. Dacă e mai bine fără examene prea subiective, chiar și atunci când sunt pe bază de grilă, atunci să renunțăm la examene. Se pot obține credite, de-a lungul unui an, pe bază de eseuri, referate, dezbateri etc. Ideea e că școala nu trebuie făcută cu scopul de a trece un examen (evaluat oricum „la plezneală”). Școala e despre a învăța, a împărtăși, a crește.

NOTĂ. Faptul că România meseriașă m-a luat la întrebări zilele trecute e doar o coincidență.