Str. Facebook și transformarea celor 588 în 300 de parlamentari

Noul guvern Cioloș a pus pe masă o schiță de program de guvernare (13 pagini) din care extrag capitolul 1.2 referitor la Democrație și reprezentativitate fiindcă se referă la alegeri. Felul în care ne vom alege reprezentanții în Parlamentul României sau în cel European, la Primărie, în consilii locale / județene influențează calitatea aleșilor - unul din punctele sensibile ale mișcărilor de stradă postColecitv.



Ca să ai o clasă politică profesionistă, de bună credință, îți trebuie criterii și un sistem de promovare transparent, care să ofere șanse oamenilor valoroși în dauna impostorilor.

Cele patru măsuri ale lui Cioloș

Pe scurt, Cioloș & Co. își propune patru măsuri mari, late și destul de generale:

1. Amendarea, de urgență, a legislației electorale cu stabilirea a două tururi de scrutin pentru alegerile de primari si presedinti de consilii judetene, eliminarea pragului pentru consiliile locale, reducerea numărului de semnături pentru independenți, posibilitatea asocierii unor independenți pe liste pentru consiliile locale, facilitarea creării de secții de votare pentru diaspora, acolo unde există o prezență semnificativă a cetățenilor români, obiectivul fiind acela ca niciun proces electoral din Romania sa nu mai fie vreodata pus sub semnul intrebarii din cauza modului de organizare. 
2. Realizarea unui proiect de comasare a alegerilor prin uniformizarea tuturor mandatelor la cinci ani și alinierea datelor pentru alegerile prezidențiale, parlamentare, europarlamentare și locale în scopul minimizării impactului negativ al proceselor electorale asupra vieții economice și sociale a țării. 
3. Facilitarea implicarii grupurilor cetatenesti in formularea de initiative legislative. Principalul obiectiv este acela de a armoniza numarul minim de semnaturi pentru o propunere legislativa prin initiativa cetateneasca, cu numarul de alegatori pentru un post de parlamentar. Logica este aceea ca daca un anumit numar de alegatori sunt reprezentati in parlament de un parlamentar, acelasi numar de alegatori sa poata propune un proiect legislativ in mod direct, prin initiativa cetateneasca. 
4. Digitalizarea listelor electorale in regim de urgenta si informatizarea procesului electoral pentru a evita fraudele electorale

Cele mai multe s-au aflat, într-o formă sau în alta, pe listele de revendicări ale Străzii / Partidului Facebook / #Colectiv / #AsaNuSeMaiPoate - care au cerut cu insistență schimbări aici ca să poată avea loc schimbări de substanță dincoace, la vârf și apoi către bază.

E lăudabil că Cioloș a preluat aceste idei (în special cele privind inițiativele legislative, accesul independenților, digitalizarea listelor electorale), deși eu nu-mi amintesc să fi insistat cineva pe comasarea tuturor alegerilor și ricarea duratului mandatului de parlamentar la cinci ani.

Mai e timp? Da, mai e

Este însă greu de crezut că aceste modificări vor fi făcute - e nevoie de foarte multă voință politică. Căci răspunsul preferat al politicienilor a fost că nu e timp, dar că vor face totul. Chiar dacă zilele sunt numărate (legile electorale nu pot fi schimbate mai devreme de un an până la data alegerilor) mai e nițel timp. Nu mult, dar mai e.

Alegerile din urmă cu patru ani, la care ne raportăm, au avut loc în data de 9 decembrie 2012. Rezultatul lor a fost publicat în Monitorul Oficial în data de 14 decembrie, iar noii parlamentari au depus jurământul în data de 19 decembrie. Putem socoti deci că și-au început mandatul de patru ani în data de 19 decembrie 2012, deci trebuie să și-l încheie în data de 18 decembrie 2016. Ținând cont că mersul lucrurilor a durat zece zile în urmă cu patru ani, putem socoti ca dată plauzibilă pentru alegerile din 2016 ziua de 11 decembrie.

Altfel spus, Parlamentul României mai are la dispoziție 26 de zile, adică ceva mai mult de trei săptămâni, pentru a schimba legile după care vor avea loc alegerile parlamentare de anul viitor. Mai e foarte puțin timp, dacă ne raportăm la lălăiala de până acum, suficient dacă ținem cont de importanța acestor modificări. Parlamentul României, deși în mod natural are tendința de a tergiversa, a frâna orice schimbare, are totuși șansa de a schimba ceva - cu bună credință, schimbarea poate fi radicală.

Ce se poate face în trei săptămâni

În trei săptămâni se pot face multe (să ne amintim că în urmă cu trei săptămâni încă erau la butoane Ponta, Oprea & Co. și nu dădeau semne că ar renunța la asta), dar e nerealist să credem că se vor și face. Există însă, de exemplu, un lucru simplu care se poate face destul de rapid: stabilirea prin lege a numărului maxim de parlamentari.

N-am fost niciodată fanul referendumului Băsescu 300, pus la cale fără cea mai mică dezbatere prealabilă. Un 300 scos aproape din burtă, care nu înseamnă nimic altceva decât un simbol. Un simbol care azi a devenit puternic, în comparația cu ineficientul și mult hulitul Parlament actual al celor 588 de senatori și deputați. Tocmai în acest context, a stabili un număr limită de parlamentari e un semnal că politicienii înțeleg într-adevăr că trebuie să lucreze pentru oamenii care i-au ales și care le-au cerut imperativ să facă ceva.

300 ar fi astfel un punct de plecare, deschiderea discuției despre bicamerlalism, despre ce ar trebui să facă fiecare Cameră a Parlamentului etc.

S-ar putea ca discuția să fie iscată numai ca o presiune de jos în sus. Prioritățile în domeniu ale noului guvern sunt generoase, dar mi-e teamă că riscă să genereze, în cel mai bun caz, conferințe, seminarii, dezbateri stufoase și ineficiente - raportat la cele trei săptămâni.

Dacă mesajul e preluat de Stradă, mai e o șansă. Căci aceia care au crezut că "strada s-a fâsâit" a avut o dovadă că nu e așa duminică după-amiază, când Str. Facebook l-a demis pe neînceputul ministru al Sănătății. Forța de reacție rapidă a Str. Facebook este o energie suficient de mare încât să influențeze; deocamdată, după o busolă corectă.