Capcana lui Ponta

Primul tur al alegerilor prezidenţiale a trecut, nu fără a lăsa cicatrici în partidele celor doi finalişti. Deşi fiecare şi-a afişat mulţumirea pentru rezultatele obţinute, în spatele uşilor închise s-au aruncat vorbele grele şi ameninţări dure.


VICTOR PONTA. Din punctul lui de vedere, Victor Ponta a făcut tot ce a putut. A mers peste tot, răspunzând prezent la toate solicitările venite de la colegii G (Gâdea şi Ghiţă), a dat pomeni electorale, a racolat dintr-un foc 400 de primari şi consilieri, a spus tot timpul adevărul şi numai adevărul (chiar dacă adevărurile respective obişnuiau să se contrazică între ele). N-a putut să-i protejeze chiar pe toţi şi nici prea mare cădere n-a avut să le spună câtorva să facă abstracţie de faptul că trebuie să dea cu subsemnatul la DNA şi să se concentreze dracului pe organizarea alegerilor din feudă. Şi nici n-a putut să-i taxeze pe cei care fac jocuri de succesiune prin spatele lui. A răbufnit doar la final, când s-au anunţat primele exit-poll-uri şi când Ponta şi sforarii din partid s-au urcat pe pereţi unii pe alţii. Rămân antologice absenţa lui de la pupitrul declaraţiilor de final şi explicaţiile trase de păr date o oră mai târziu (n-a vrut să se înghesuie cu ceilalţi candidaţi). Tot aşa cum antologică rămâne intervenţia lui Ion Iliescu, speriat de "monstrul" creat de Dragnea, Ghiţă şi compania.

Adevărul e că PSD a obţinut în unele locuri rezultate mult inferioare celor scontate (de exemplu în Constanţa, Cluj, Timiş sau Bucureşti; în diaspora, scenele jenante de la secţiile de votare au avut darul să micşoreze proporţiile dezastrului - din punct de vedere simbolic). Oricum scandalul din diaspora are în acest moment cel mai mare potenţial de erodare a imaginii candidatului PSD şi mai ales de mobilizare anti-Ponta atât în rândul celor care au votat în prima rundă cât şi în râdnul nehotărâţilor.

KLAUS IOHANNIS. În tabăra candidatului ACL, băuielile de blat apăruseră de mai multă vreme. Rezultatele din primul tur au făcut ca acuzaţiile să fie strigate. Vizaţi, lideri din Caraş-Severin (judeţ controlat electoral de Sorin Frunzăverde, dar în care Iohannis a ieşit pe locul al doilea), Hunedoara (unde dezertarea soţilor Ridzi a făcut să se piardă total Valea Jiului şi unde boss-ul Mircea Moloţ are un tremur tot mai evident), Giurgiu şi Călăraşi (abia 27% pentru Iohannis). Liderul PNL le-a aruncat în faţă celorlalţi rezultatul excelent obţinut acasă, la Sibiu, unde mai mult de 2 alegători din 3 şi-au votat eroul.

Au existat însă şi reproşuri în sens invers, dinspre echipe spre actorii principali. Pe faţă, nimeni nu i-a acuzat direct pe candidaţi, dar în staff-urile celor doi sunt destule şuşoteli.

VICTOR PONTA. Lui Victor Ponta i se reproşează pe de o parte că s-a lăsat prea mult pe mâna unor personaje cu mari probleme şi că nu a reacţionat în interior, suficient de ferm la ofensiva celor care adulmecă în jurul fotoliului de preşedinte al partidului. Pe de altă parte, Ponta este bănuit că ar face un joc dublu şi, cu cât e mai mult forţat să se declare luptător până la moarte cu regimul Băsescu, cu atât sunt privite mai atent şi cu nelinişte unele reacţii ale celui care a intrat în cursă împotriva propriei voinţe. În fine, jocul complicat al lui Ponta, prin care acesta susţine că oferă postul de premier cuiva din afara partidului, îi pune pe gânduri pe ambiţioşii din partid care consideră fie că această poziţie li se cuvine lor, fie că alesul lui Ponta ar putea fi mai puţin controlabil decât pare la prima vedere. În acelaşi timp, apropiaţii premierului ştiu că Victor Ponta joacă la cacealma până la un anumit punct, dar nu-şi mai dau seama unde se află acel punct.

KLAUS IOHANNIS. Lui Klaus Iohannis i se reproşează că nu e suficient de spontan, că dă impresia că nu-i pică fisa la timp şi nu profită de momentele în care adversarul lui, şi partidul acestuia, e în corzi. Ultima gafă a candidatului ACL este aceea că pur şi simplu a uitat să vorbească, în speech-ul din dimineaţa de după scrutin, despre incindentele scandaloase de la secţiile de votare din străinătate. E ca la fotbal: echipa te aduce în faţa porţii goale, îţi pasează mingea, dar tu trebuie să şutezi ca să dai gol. Iar atunci când mingea vine de la adversar situaţia e cu atât mai favorabilă (pentru că nu mai există pericolul de ofsaid).

Primele mutări, în ambele tabere, sunt analizele la sânge. Se calculează totul, la nivel de vot. Nu vor fi execuţii, "trădătorilor" li se mai acordă o şansă. În acealşi timp, se negociază asiduu obţinerea de mesaje favorabile (sau eventual tăcerea, lipsa mesajelor de susţinere pentru contracandidat) cu cei care au ieşit din joc. În fine, la PSD bântuie fantoma DNA şi întrebarea chinuitoare "Mai iese Băsescu la bătaie sau nu?".

Un alt capitol important îl constituie celebrele confruntări electorale în doi. Victor Ponta, care are un plus de spontaneitate şi tupeu, a aruncat mănuşa. A spus că e gata să participe la patru dezbateri, organizate de cele patru televiziuni de ştiri (eludând televiziunea publică!), cu care spune că a convenit deja temele şi ordinea în care ar urma să aibă loc disputele TV. A furat, cum se spune, startul. Klaus Iohannis nu are decât să accepte, pentru a nu se spune că evită. Dar oferta lui Ponta implică o capcană. Pe de o parte, premierul "dispune" de două televiziuni, Antena 3 şi România TV, Iohannis de niciuna. B1TV a jucat pe mâna Elenei Udrea, iar Realitatea TV a făcut acelaşi lucru în unele segmente orare.

Capcana lui Ponta constă în special în ordinea în care a aranjat dezbaterile: România TV, Realitatea TV, B1TV şi Antena 3. E clar de ce. Cele mai importante sunt prima şi ultima impresie. Klaus Iohannis este chemat la o execuţie în direct în studioul Antenei 3, cu trei zile înainte de alegeri.

Altfel spus, se împrăştie sânge pe pereţi în sediile de campanie, se zâmbeşte apoi frumos la cameră şi, între timp, se pregătesc loviturile năucitoare. Cine pică de fraier?

Comentariu şi în Cotidianul.