Cazul Siveco. Ce este şi ce vrea el

Deşi a trecut o săptămână de la arestarea Irinei Socol, preeşedintele Siveco România, detaliile legate de acest dosar şi implicaţiile lui rămân încă nelămurite. În vreme ce reprezentanţii companiei neagă acuzaţiile de evaziune fiscală în domeniul comercializării de programe informatice, pe piaţă stau să apară informaţii dintre cele mai spectaculoase, cu implicaţii în lumea politică, a serviciilor secrete şi a afacerilor de zeci de milioane de euro.

Scenariile referitoare la ceea ce poate deveni Cazul Siveco ţin cont pe de o parte de situaţia specială pe care o au multe dintre contractele făcute publice ale societăţii. Este vorba de contracte delicate, din domenii diverse, de la cel financiar, militar şi vamal la servicii de informatizare şi baze de date din agricultură, sistem sanitar şi de asigurări sociale, educaţie, protecţie de date şi aşa mai departe. Contracte care privest atât statul român cât şi ţări interesante precum Republica Moldova, Bulgaria, Turcia, Malta, Georgia, Emiratele Arabe Unite, Liban, Oman, Kazahstan, Maroc. Toate acestea au alimentat de-a lungul timpului suspiciunile privind legăturile extrem de apropiate cu serviciile secrete.

Pe de altă parte, legat tot de zona serviciilor secrete, Cazul Siveco poate fi despre industria IT din România, unul din puţinele domenii, poate singurul, în care ţara noastră joacă de la egal la egal cu marile puteri ale lumii. După la izbucnirea scandalului s-a vehiculat ideea că totul ar fi fost dat în vileag pentru a se compormite una din cele mai importante firme IT din România şi, prin ricoşeu, întreaga industrie, ca să li se facă loc pe piaţă unor competitori externi. În acelaşi timp, problemele Siveco ar avea darul de a zdruncina încrederea în forţa industriei IT româneşti, cea la vedere şi cea care lucrează „pe tăcute”, într-un moment în care este nevoie de competenţele româneşti în domeni inclusiv în contextul implicării NATO în dezvoltarea capacităţii de apărare cibernetică a Ucrainei. Directorul SRI George Maior declara zilele trecute că Serviciul Român de Informaţii va coordona NATO în dezvoltarea unui sistem de apărare cibernetică pentru Ucraina.

Probabil că fiecare variantă conţine câte o doză mai mare sau mai mică de adevăr, tot aşa cum probele furnizate de procurori, care au dus la arestarea doamnei Siveco conţin elemente reale ale unor activităţi care amintesc de diferite tipuri de operaţiuni speciale.

Ce s-a întâmplat în data de 8 septembrie 2014

În dimineaţa zilei de 8 septembrie 2014, televiziunile de ştiri anunţau descinderi şi percheziţii la sediul mai multor firme, printre care şi societatea Siveco, într-un dosar de evaziune fiscală în domeniul comercializării de programe informatice. Un comunicat sec al Poliţiei Române vorbea despre sustragerea de la plata taxelor şi impozitelor către bugetul de stat în cazul unei companii producătoare de programe informatice, care ar fi creat „un circuit infracţional format din peste 50 de societăţi comerciale prin care ar fi fost evidenţiate tranzacţii fictive derulate în perioada 2009-2013, în valoare de aproximativ 10 milioane de euro".

Mai pe româneşte, Siveco ar fi plătit unor firme fantomă pentru crearea unor programe informatice care însă nu au existat niciodată. Sumele astfel albite inclsiv prin intermediul unei firme care colecta fier vechi (şi, potrivi actlor, livra produse informatice), deţinută de interlopi analfabeţi din Sinteşti, s-ar fi întors la gulerele albe de la Siveco şi de acolo, mai departe – fără însă ca vreo sursă oficială să precizeze deocamdată care e destinaţia finală a banilor. Oricum, prejudiciul estimat de procurori se ridică, la o primă strigare, la peste trei milioane de euro.

A urmat bâlciul: preşedintele companiei Siveco, Irina Socol, a fost audiată câteva ore, reţinută şi apoi arestată, împreună cu Aurora Ecaterina Crusti, preşedintele comercial adjunct al Siveco România. Ca un detaliu interesant, în afară de „patroana de etnie romă” Valentina Mihai Gogu, printre „specialiştii” la care a apelat Siveco, despre care s-a spus că au fost folosiţi ca paravan, se află inginerul chimist Tiberiu Grabany, fostul ofiţer SRI Dumitru Constantinescu, acum pensionar, şi zidarul Nicuşor Dincă.

Acesta a fost vârful aisbergului. Cum s-a ajuns aici?

Societatea Siveco a fost înfiinţată în anul 1992, fiind printre primele firme de software din România. Doi ani mai târziu, Siveco dezvolta propriul sistem informatic integrat denumit SIVECO Applications, pentru ca în anul 1998 să participe la primul proiect de anvergură (potrivit site-ului companiei): informatizarea Administraţiei Porturilor Maritime Constanţa.

Urmează, în anul 1999, certificarea sistemului de calitate SIVECO Romania ISO 9001: 1994 de către AFAQ - ASCERT INTERNAŢIONAL şi de către OMCAS (Organismul Militar de Certificare Acreditare şi Supraveghere al Ministerului Apărarii). Siveco primeşte astfel „verde” pentru activităţi speciale, cum sunt cele din domeniul militar.

An de an, Siveco a intrat hotărât pe pieţe din ce în ce mai interesante, care i-au adus contracte foarte bune: pe pieţa educaţională cu eLearning şi eTraining AeL, în sistemul asigurărilor de sănătate (proiectul Sistemul Informatizat Unic Integrat la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate), în agricultură (informatizarea APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi pachetul informatic integrat SIVECO Applications 2011 şi Registrul Agricol, „un modul integrat destinat evidenţei unitare a gospodăriilor din cadrul unei localităţi, a terenurilor, a mijloacelor de producţie agricolă şi a efectivelor de animale”).

În acelaşi timp, are loc o adevărată ofensivă internaţională, cu contracte la Autorităţile Vamale din Turcia şi Macedonia, implementarea sistemului informatic integrat pentru Fondul Naţional de Asigurări de Sănătate din Bulgaria, repartizarea computerizată în licee tip ADLIC în Liban, proiectul pilot de eLearning în Moldova, comunicarea în interiorul sistemului educaţional naţional din Emiratele Arabe Unite, achiziţionarea firmei Latona Bulgaria proiecte pentru UE (la EASA - Agenţia Europeană de Siguranţă a Aviaţiei), Ministerul Educaţiei Naţionale din Regatul Maroc, deschiderea biroului din Dubai, Emiratele Arabe Unite, soluţia informatică unică pentru Banca Naţionala a Moldovei alte proiecte în Oman, Kazahstan, Malta, Georgia etc.

Primele semne că se pregăteşte ceva

În ultimii 10-15 ani, singurul incident notabil a fost problema din primăvara anului 2002, când înscrierea elevilor în clasa pregătitoare a fost blocată pentru câteva ore din cauza softului furnizat de Siveco pentru că „două pene de curent ar fi dus la spargerea hardului”.

În fine, despre Siveco s-a mai vorbit în anii în care firma Irinei Socol s-a ocupat de softurile electorale (a împărţit această misiune, de la scrutin la scrutin, cu celebra firmă a actualului deputat PSD Sebastian Ghiţă, Asesoft). Lucrurile au început să scârţâie cu adevărat abia în anul 2014, când Siveco s-a trezit în mijlocul a trei mari scandaluri.

1. Achizţii CNAS. Primul scandal se referă la achiziţiile făcute de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Potrivit procurorilor, CNAS a achiziţionat mentenanţă şi suport tehnic pentru toate licenţele deţinute la nivelul CNAS şi al caselor judeţene, fără a se ţine seama de faptul că peste 250 dintre acestea nu erau utilizate, „ceea ce a produs un prejudiciu CNAS şi Caselor Judeţene de Asigurări de Sănătate în valoare de peste 150.000 de euro, precum şi un avantaj patrimonial în favoarea SC SIVECO România SA”.
2. Licenţele IT pentru şcoli. A urmat dosarul privind închirierea de licenţe IT pentru şcoli, în care se fac cercetări in rem pentru trafic de influenţă, abuz în serviciu, dare şi luare de mită. Concret, procurorii ar fi luat la purecat Contractul privind Sistemul Educaţional Informatizat (MEC SEI), încheiat între Siveco şi Ministerul Educaţiei, în valoare de 124 de milioane de euro. Au fost audiate până la această oră, ca martori, nume grele, pecum fostul ministru de Finanţe Mihai Tănăsescu, actualul şef al Secretariatului General al Guvernului, Ion Moraru, Eugen Bejinariu şi senatorul Şerban Mihăilescu, foşti şef ai SGG, ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Mihnea Costoiu, Ioan Cordoş, fostul secretar de stat din Ministerul Comunicaţiilor, Sorin Eftene, fostul director general interimar al Microsoft România, şi Corina Dumitrescu, membru CSM şi fostă angajată a Ministerului Justiţiei.
3. Manualele digitale. O licitaţie vizând manualele digitale pentru clasele I şi II, organizată în pripă, a degenerat într-un scandal uriaş la comunicare rezultatelor. Rezultate care au avut doi mari câştigători, grupurile City Press SRL şi asocierea Grup Media Litera şi SC SIVECO Romania SRL. Au urmat 17 contestaţii (cinci erori grave legate de preţ şi şase legate de punctajul tehnc) şi mai multe plângeri penale la DNA. Reprezentanţii industriei de profil citi de Wall-Street.ro estimează că în România vorbim despre o piaţă de 30-50 de milioane de euro, mare parte din sume fiind din zonele neagră şi gri. Scandalul e în plină desfăşurare, a avut ca efect faptul că elevii claselor I şi II s-au trezit fără manuale în prima zi de şcoală şi este posibil ca efectele lui să aibă consecinţe majore asupra ministrului Educaţiei Remus Pricopie şi chiar a candidaturii la prezindeţiale a premierului Victor Ponta.

În fine, după cum remarcau cei de la site-ul ştiripesurse.ro, Siveco lucrează în acest moment la un soft pentru Autoritatea Națională de Integritate, care are ca punct central o bază de date la care se poate apela pentru a se descoperi „la minut” toate incompatibilitățile aleșilor.

Dosarul Siveco rămâne aşadar unul extrem de complicat, în care nu există băieţi buni sau băieţi răi, ci doar nenumărate semne de întrebare şi nebănuite ramificaţii.

Text preluat din Cotidianul.