Obiectivele climatice şi energetice ale UE, la orizontul anului 2030

sursa foto: globalwarmingfacts.net/

Comisia Europeană a prezentat pilonii noului cadru al UE privind schimbările climatice și energia pentru 2030. Realitatea e, cum se spune, complexă. Specialiştii au ce studia. Până în 2030 nu mai e chiar atât de mult pe cât pare, iar oamenii deştepţi pot acţiona deja.

Elementele-cheie ale cadrului politic pentru 2030 stabilite de Comisie sunt următoarele:

1. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (cu 40%, astfel încât să se ajung sub nivelul din 1990). Reducerea anuală a pragului maxim al emisiilor din sectoarele incluse în schema EU ETS ar crește de la 1,74%, cât este în prezent, la 2,2% după 2020. Emisiile generate de sectoarele care nu sunt incluse în schema EU ETS ar trebui să fie reduse cu 30% sub nivelul din 2005, iar acest efort ar fi repartizat în mod echitabil între statele membre. Comisia invită Consiliul și Parlamentul European să convină, până la sfârșitul anului 2014, asupra faptului că UE ar trebui să se angajeze la o reducere cu 40% la începutul anului 2015 în cadrul negocierilor internaționale privind un nou acord global în materie de schimbări climatice, ce urmează a fi încheiat la Paris la sfârșitul lui 2015.
2. Energia regenerabilă, rol-cheie în tranziția către un sistem energetic competitiv, sigur și durabil. Susținut de o abordare orientată într-o mai mare măsură spre piață, oferind condiții propice pentru tehnologiile emergente, un obiectiv obligatoriu la nivelul UE de cel puțin 27% pentru energia regenerabilă în 2030 aduce beneficii semnificative în ceea ce privește balanțele comerciale energetice, recurgerea la sursele de energie locale, locurile de muncă și creșterea economică. Un obiectiv la nivelul UE pentru energia regenerabilă este necesar pentru a stimula continuitatea investițiilor în acest sector. Totuși, acesta nu ar fi transpus în obiective naționale prin intermediul legislației UE, acordându-se astfel statelor membre flexibilitatea de a transforma sistemul lor energetic într-un mod care este adaptat preferințelor și circumstanțelor naționale. Realizarea obiectivului UE pentru energia regenerabilă ar fi asigurată de noul sistem de guvernanță bazat pe planurile energetice naționale (a se vedea mai jos).
3. Eficiența energetică: îmbunătățirea eficienței energetice va contribui la toate obiectivele politicii energetice a UE, tranziția către un sistem energetic competitiv, sigur și durabil nefiind posibilă fără aceasta. Rolul eficienței energetice în cadrul pentru 2030 va fi examinat ulterior într-o revizuire a directivei privind eficiența energetică, care urmează să se încheie mai târziu în cursul acestui an. Comisia va analiza eventuala necesitate de modificare a directivei după finalizarea revizuirii. Planurile energetice naționale ale statelor membre vor trebui să includă și eficiența energetică.
4. Reforma schemei EU ETS: Comisia propune stabilirea unei rezerve pentru stabilitatea pieței la începutul următoarei perioade de comercializare a ETS în 2021. Rezerva ar permite atât abordarea surplusului de certificate de emisii care s-a acumulat în ultimii ani, cât și îmbunătățirea rezistenței sistemului la șocuri majore prin ajustarea automată a furnizării de certificate care urmează să fie scoase la licitație. Crearea unei astfel de rezerve — pe lângă amânarea recent convenită a scoaterii la licitație a 900 de milioane de certificate până în 2019-2020 (back-load, concentrarea volumelor licitate către sfârșitul etapei de tranzacționare) — este susținută de o gamă largă de părți interesate. În temeiul legislației propuse astăzi, rezerva ar funcționa integral conform unor norme predefinite care nu ar lăsa nicio marjă de apreciere Comisiei sau statelor membre în punerea sa în aplicare.
5. Energie competitivă și sigură, la prețuri accesibile: Comisia propune o serie de indicatori-cheie pentru a evalua progresele înregistrate de-a lungul timpului și pentru a oferi o bază obiectivă pentru eventualele răspunsuri strategice. Acești indicatori se referă, de exemplu, la diferențele în ceea ce privește prețul energiei între principalii parteneri comerciali, la diversificarea aprovizionării și la recurgerea la sursele de energie locale, precum și la capacitatea de interconectare între statele membre. Prin intermediul acestor indicatori, politicile vor asigura un sistem energetic competitiv și sigur în perspectiva anului 2030, care va continua să se bazeze pe integrarea pieței, pe diversificarea aprovizionării, pe consolidarea concurenței, pe dezvoltarea surselor de energie locale, precum și pe sprijinul pentru cercetare, dezvoltare și inovare.
6. Un nou sistem de guvernanță: cadrul pentru 2030 propune un nou sistem de guvernanță bazat pe planuri naționale pentru o energie competitivă, sigură și durabilă. Pe baza viitoarelor orientări elaborate de Comisie, aceste planuri vor fi concepute de către statele membre în conformitate cu o abordare comună, care va asigura o mai mare securitate pentru investitori și o mai mare transparență, sporind atât coerența, cât și coordonarea și supravegherea la nivelul UE. Un proces iterativ între Comisie și statele membre va asigura faptul că planurile sunt suficient de ambițioase, precum și coerența și conformitatea lor în timp.

Mai multe detalii, contacte, pagini utile aici

• Informații privind aspectele energetice din cadrul pentru2030
• Informații privind aspectele climatice din cadrul pentru2030
• Cartea Verde "A2030 framework for climate and energy policies"