Pagini

joi, 17 martie 2011

Curs de eroism japonez

Cei 50 de japonezi care încearcă să răcească reactoarele de la Fukushima stiu că sunt condamati la moarte. Poate că pe unii i-a prins acolo si si-au zis că, na, tot sunt sacrificati. Dar alti 20 s-au oferit voluntari să meargă si ei în zona mortii. Ăsta e eroism.

Mă întreb câti români s-ar duce la un astfel de job, la ei în tară?

25 de comentarii:

  1. Chiar ca esti naiv, daca te intrebi asta :D

    RăspundețiȘtergere
  2. Da. Poate doar vreun suferind de o boala incurabila :).

    RăspundețiȘtergere
  3. S-ar putea ca faptul ca am postat folosind contul de google sa creeze confuzie: sunt Ovidiu-Maniero, nu Ovidiu-Ovidiu :)

    RăspundețiȘtergere
  4. Maestre, ai dreptate.
    Ovidiu-Ovidiu e mult mai cinic, iar pe el nu-l miscă decât chestii legate de Elena Udrea sau Traian Băsescu :P

    RăspundețiȘtergere
  5. Am auzit că sunt vreo 170 de lucrători la Fukushima.
    Muncitorii au costume speciale şi măşti de oxigen. Pentru odihnă dispun de o încăpere cu plăci care diminuează considerabil nivelul de radiaţii.
    Sunt expuşi radiaţiilor, dar nu ca şi cum ar sta în pielea goală.
    Câţi români ar face can ei? Câţi pompieri îşi riscă viaţa pentru a stinge incedii? Câţi alpinişti nu se cocoaţă pe stânci alunecoase pentru a ajunge la răniţii de pe munte? Cred că sunt şi o grămadă de români cu simţul datoriei, hai să nu fim răi.

    RăspundețiȘtergere
  6. Dupa persoana la care e formulata intrebarea de final tu sigur nu, Maestre, altfel era "citi ne-am duce la noi in tara la jobul asta" :)

    RăspundețiȘtergere
  7. Medusa, cunosc salvamontisti care, da, îsi riscă viata. Samd.
    Dar aici cred că e un pic altceva. Un salvamontist, un pompier, atunci când îsi fac meseria, când se duc să salveze, au sanse destul de bune să scape. La Fukushima însă cred că e mai mult o chestie kamikaziană. Cel putin eu asa percep.

    RăspundețiȘtergere
  8. Dorel, asa, pur si simplu, nu, nu m-as duce. Cred că nu mai am stofă de erou al patriei (dacă voi fi avut-o vreodată).

    RăspundețiȘtergere
  9. Nici eu nu m-as duce s-o repar, ca doar nu m-au intrebat cum s-o faca si nici comision n-am mincat dar nici nu (ma) intreb daca ar face altul ce eu stiu sigur ca n-as face...

    RăspundețiȘtergere
  10. Iaca, eu m-am întrebat. Am descoperit deja că doi români nu s-ar duce ;)

    RăspundețiȘtergere
  11. Pai ideea era sa gasesti exceptia, ca regula o stim toti :P

    RăspundețiȘtergere
  12. Dacă România ar fi Japonia şi aş ştii că fetiţa mea va fi în regulă chiar şi dacă eu nu aş mai fi (vorbind despre japonia nici nu se pune problema), eu aş merge - român fiind :).

    RăspundețiȘtergere
  13. INCIPIT ;) : din motive obiective, ne-am mutat pentru o perioada, la tatal meu, la bloc, unde, bineinteles, nu avem loc de parcare, stiti la ce mare cautare este acest "articol" in Romania; asa ca ne-am aciuit pe o bucatica din aleea blocului, ramasa dupa ce s-au impartit locurile de parcare platita - cam la o usa de masina (un 4x4, de fitze) unui platitor, nu de alta, dar sotul meu, barbat implinit, nu scandurica, trebuie sa mai si iasa din ea; vreau sa spun ca distanta fata de masina de fitze era foarte decenta! Intr-o seara, proprietarul ei ne-a rugat sa nu ii mai incomodam copiii, care se chinuie (!) sa iasa din masina si pot raci (!) cand vremea este friguroasa si sa ne gasim alt loc de parcare. Sotul meu a cerut clementa, era vorba doar de provizorat, promitand c-o va mai indeparta cativa centimetri si argumentand ca si noi avem copii, iar cel mai apropiat loc de parcare disponibil este la 5 minute de mers pe jos. Omul a ramas de neclintit, era doar, locul lui, platit la primarie... A doua zi chiar, a delimitat parcarea cu un stalp gros, din acelea care se pun pe marginea serpentinelor. A, am uitat sa va mai spun ca, in cele cateva secunde de dialog, am aflat ca acest domn are doua apartamente, doua masini si se mai si plimba tot timpul, prin strainatate!

    Revenind la... japonezii nostri, stiu si cunosc destui romani cu simtul datoriei, onesti, gata sa sara in ajutor, DAR majoritatea dintre noi nu suntem pregatiti sa cedam pentru celalalt, nici macar 10cm dintr-o parcare platita, ce sa mai vorbim de sacrificiu!

    Se spune ca idealistii sunt oamenii cei mai cinici, eu fiind o idealista, sa-mi fie cu iertare daca afirm ca noi, romanii, nu suntem japonezi, adica eroi! Din nefericire pentru toata lumea...

    RăspundețiȘtergere
  14. LeeDee P., îmi place să cred că tipul cu 4x4 si-a pus, totusi, problema, înainte de culcare, că, poate, a gresit pe undeva.

    RăspundețiȘtergere
  15. Sandrina, nu stiu dacă oamenii ăia si-au făcut calcule dinainte, habar n-am.

    RăspundețiȘtergere
  16. Trăind acolo, mă îndoiesc că şi-au făcut. În Japonia fiecare lucru are rostul lui firesc. Chiar şi cel mai mărunt. Ei ştiu că indiferent ce li s-ar întâmpla, familiile lor vor fi bine, pentru că ei au încredere în stat, în administraţie, etc

    Trăind aici, mi-aş face acele calcule, trăind acolo, nu!

    RăspundețiȘtergere
  17. Cred ca ai ramane socat cati sunt. Sa iti aduc aminte de fata aia care a coborat legata de picioare cu capul in jos pentru a salva o fetita din fantana?
    Genul asta de calitati ale oamenilor le gasesti de obicei unde nu te astepti. Dar nu cred ca unii sunt mai eroi decat altii, oricare ar fi aia.

    RăspundețiȘtergere
  18. Pongo: să fie!
    Am mai zis undeva: radiatiile nucleare sunt fără scăpare - eroismele de care spui sunt, da, ceva de „jos pălăria!”, dar autorii stiu că au sanse.
    Asta ziceam.

    RăspundețiȘtergere
  19. Călin, din pacate, iti pot garanta ca nu si-a pus nici o problema, s-ar fi vazut...

    Sandrina, nu cred ca-i vorba despre stat, administratie, sistem... este vorba despre calitatea oamenilor, pentru ca ei le fac pe cele dintai si nu invers, iar noi, romanii, avem o problema cu aceasta calitate.

    Pongo, zic ca nu-i vorba de eroi sau mai putin eroi, e vorba de eroi si ne-eroi!

    PS: Călin, iarta-ma, te rog, pentru mica mea epistola anterioara, nu mi-am dat seama cat am scris, dar, cand m-am intrebat ce-i cu romanii si cu eroismul lor, mi-am amintit intamplarea asta, petrecuta de ceva vreme ( apropo de PAmintiri ;) ) si mi s-a parut elocventa, intr-un sens!

    RăspundețiȘtergere
  20. LeeDee P.: întâmplarea e elocventă, desigur. Si nu-ti face probleme, normal că mă bucur când sunt comentarii ample si când isc.

    RăspundețiȘtergere
  21. INCERTITUDINI: Să votezi si dincolo ;)

    RăspundețiȘtergere