Jumătatea plină a paharului gol

În ceea ce mă priveste, am asteptări de la anul 2011, dar nu foarte multe sperante. Cred că sunt în trendul general.

Chiar în prima zi a acestui an am auzit două bancuri scurte despre optimism.

Primul l-am primit de la un amic: "Ce vede optimistul într-un cimitir? Numai plusuri". Al doilea, probabil adaptat, e pe blogul lui Dan Şelaru: "Ce părere ai despre anul 2010, care tocmai s-a încheiat? A fost mai bun decât 2011".

Mă întreb de ce sunt românii tentaţi să vehiculeze mai degrabă aceste glume amare decât mesajele optimiste transmise de cei trei oameni aflaţi la putere...

Mă întreb de ce sunt românii tentaţi să vehiculeze mai degrabă aceste glume amare decât mesajele optimiste transmise de cei trei oameni aflaţi la putere. Aflat la Predeal în prima zi a anului, şeful statului a făcut câteva declaraţii ad-hoc în care a încercat să afişeze un optimism rezervat. El a vorbit despre creşterea "timidă" pe care o va înregistra economia românească în 2011 ("dar nu pe structura aceluiaşi stat") şi a anunţat că România a reuşit să treacă peste "cel mai greu an al crizei". În discursul rostit la minus 6 grade Celsius, Traian Băsescu a pronunţat de vreo zece ori sintagma "modernizarea statului", căci aceasta va fi lozinca anului: regimul Băsescu face reformă, adversarii se opun reformei. (În mesajul oficial pulicat pe siteul Administraţiei Prezidenţiale, mesajul e mai ambiguu: "România are şansa prosperităţii dacă avem forţa să luăm deciziile corecte în avantajul generaţiilor viitoare".)

Tot la Predeal şi tot la baza pârtiei de schi, premierul Emil Boc (cel cu puşca şi cureaua lată) a fost mai metaforic, anunţând că, "după vreme rea, va veni şi vremea bună". Şi el bate monedă pe "misiunea" de a reforma statul, şi el anunţă că partea cea mai grea a trecut. Al treilea mesaj, ca să ne intre bine în cap, l-am cules de pe blogul Elenei Udrea, care anunţă tranşant (şi optimist) că 2011 va fi anul în care vom ieşi din criza economică, se vor încheia toate măsurile de austeritate, "va fi anul care va arăta că am gândit bine şi corect".

De partea celalaltă, optimismul liderului PNL Crin Antonescu e ca în bancul de la început: "Dacă aceşti oameni (preşedintele Traian Băsescu şi guvernul PDL - nota mea) rămân la putere şi în 2011, anul 2010 o să ni se pară unul bun, iar dacă rămân până în 2012, nici nu mă mai angajez să mai comentez la finalul lui 2012".

La rândul lui, liderul PSD Victor Ponta are sufletul "destul de apăsat" la gândul că "sunt atât de mulţi cei care (...) trăiesc prezentul şi se gândesc la viitor cu multă amărăciune, tristeţe, nesiguranţă şi, implicit, frustrare". Pe blogul personal, Victor Ponta "încă speră" că vor veni din nou şi vremuri mai bune, "totul depinde de noi şi de Dumnezeu". Optimism suav, ca într-o felicitare de Anul Nou.

Dincolo de retorica politicienilor, aceste burice ale Pământului, românii privesc viitorul cu rezerve. Au învăţat (până la proba contrară) să se mai uite în gura celor care împart găleţi electorale cu câteva zile înainte de alegeri, dar îi lasă rece previziunile macro (excelentă analiza publicată ieri de "Ziarul financiar"!). Oamenii vor să ştie că îşi vor păstra locurile de muncă (dar zeci, poate sute de mii de oameni de la stat şi de la privat vor fi concediaţi...), şi să aibă certitudinea că salariile nu vor mai scădea. Cred, însă, că niciun bugetar nu e atât de naiv încât să-şi imagineze că majorarea de 15% înseamnă că vor ieşi pe plus după ce o confruntă cu creşterea accizelor, scăderea leului şi alte surprize (anunţate sau ba). În treacăt fie spus, preconizez că va creşte numărul celor care vor juca la loto şi ratingurile emisiunilor TV tip "Bingo".

Este probabil ca evadarea în Occident (pentru un loc de muncă mai bun) să fie visul (secret sau nu) al multora. Privit din această perspectivă , e cu atât mai dezamăgitor semnul "Interzis" (sau, pentru optimşti, mesajul "Deocamdată, nu") pus pe aspiraţiile Schengen ale României. Nu ştiu care e reacţia cea mai bună pe care ar trebui s-o aibă Bucureştiul, dar cred că şantajul Croaţia vs Schengen sugerat de ministrul Baconschi nu poate duce la ceva bun.

În fine, ca să încheiem optimist şi să vedem plusuri şi unde nu-s, vreau să-i salut cordial, pe această cale, pe finanţiştii care au inventat sintagma "creştere negativă". Ştiu că se poate să fie mai rău decât până acum (da, sunt oprimist!), dar îmi place să cred că, deşi "UE se află în epicentrul crizei" (Traian Băsescu) soarele (cu toată eclipsa parţială de astăzi) va răsări tot de la Apus. Ca de obicei, intervine o problemă: asta nu e suficient.

P.S. Dacă doriti, puteti să cititi editorialul Evz despre optimism.


UPDATE. L-am adus aici, iaca.