Comunismul, o idee bună dar prost aplicată

Am în fată un sondaj CSOP comandat de IICCMER si realizat în perioada 27 august - 2 septembrie si dat publicitătii în urmă cu foarte timp (eu am respectat embargoul, spre deosebire de HotNews :) ). E despre comunism. Rezultatele sunt, în prima fază, socante. În a doua, explicabile, dar triste.Majoritatea celor care au răspuns a dat sentinta: comunismul a fost o idee bună, aplicată gresit.

De asemenea, se observă că, pentru cei mai multi români, comunismul din România nu a fost un regim criminal... Exceptie de la regulă, dar la mustată!, fac cei din urban (în special bucurestenii), iar pe regiuni, cei românii din Nord-Vest si din Centru.  

Voi reveni.

UPDATE. Numa' ce am iesit din studioul B1TV unde am discutat (cât mi-a permis Alina Stancu) despre sondajul nostru. Am multe de spus (cred), după această postare mă voi apuca să scriu un editorial pentru EVZ.
Pe scurt, sondajul aduce două vesti: una bună si una rea.

Vestea rea e că, la 20 de ani de la oficiala si teoretica prăbusire a comunismului din România, românii spun că a fost o idee bună (dar aplicată prost), era mai bine atunci, că Ceausescu a făcut bine. Ceea ce m-a mirat cu adevărat a fost faptul că un român din cinci afirmă că n-a existat represiune. Accept că oamenilor, în anumite conditii, ar putea să li se pară că regimul ăla a fost bun. Dar să spună, senin, că n-a fost represiune, asta mi se pare imens. Poate cuvântul represiune e prea greu de înteles?

Vestea bună e că, totusi, generatia tânără e mai intransigentă decât cea în vârstă, deci viitorul ar putea suna bine (de multe ori, însă, tinerii se adaptează si se transformă în cei pe care îi înlocuiesc). De ce tinerii care n-au avut de a face cu regimul comunist sunt mai imuni la lozinci? Probabil pentru că au mintile mai deschise, mai obisnuite să vadă tridimensional, ca să zic asa.

Alte 2-3 mentiuni. Subiectul „regimul comunist” pare fumat. Institutiile de stat din domeniu par mai degrabă sinecuri. Cei de acolo (buni de pus în vitrină) se plâng, pe de altă parte, de tot felul de piedici. Noi însine, însă, vorbim tot mai putin despre grozăviile petrecute nu de mult. Ascultându-i pe Ioan Stanomir, Mihail Neamtu si Horia Ghibutiu, am realizat că, desi spun lucruri banale despre industrializarea fortată, foame, blocurile tip cutie de chibrituri, reci, întunecoase si alte bucurii ale epocii, e bine că le spun. Pentru că, nespuse, acestea nu mai există în constiinta colectivă. (Condamn aici Biserica, institutie care ar trebui să fie printre primele care să explice oamenilor cât de dăunător a fost comunismul si cât de rău i-a fost, ei, Bisericii, în perioada atee.)

În fine, cred că, dată fiind această peceptie la români, partidul Albă ca zăpada visat de Sebastian Lăzăroiu ar putea să nu fie pentru cine se pregăteste. Dacă vine vreun nebun cu ceva charismă si-i dă înainte cu partidul comunist?
 
NOTĂ. Am găsit despre lansarea sondajului pe blogul lui Vladimir Tismăneanu, o discutie pe HotNews cu Mihail Neamtu si, fireste, articolul publicat de HotNews în vreme de embargou :P.