Un dribling în plus

Un coleg mi-a atras atenţia asupra mesajului transmis de învingător învinsului său din turul al doilea: „Un fleac, i-am cuiruit!”. Până la ora la care scriu acest comentariu, celebra replică dintr-un film de şi cu Sergiu Nicolaescu e singurul mesaj către învins pe care l-a transmis Traian Băsescu. Şi n-a fost doar o glumă rostită în miez de noapte, după o zi stresantă.

Aseară, după anunţarea exit-poll-urilor, s-a spus că Băsescu nu ştie să piardă. Astăzi, putem aprecia că nu ştie să câştige decât umilindu-şi adversarul. Miştocăreala sa tip mascul alfa nu e departe de aroganţa tip Năstase-2000 afişată duminică noaptea de pupilul acestuia, Victor Ponta.

Cel mai probabil, votul de duminică va fi prezentat în continuare în lozinci precum „Este victoria cetăţenilor români” şi variaţiunie pe această temă. Se va spune că a fost pusă cu botul pe labe Alianţa Grivco, Coaliţia 322 sau cum or mai fi fost porecliţi adversarii lui Traian Băsescu. Că poporul e alături de măreţul conducător, care, astfel, ar putea să-şi permită orice. Ar trebui să ne fie teamă de aplaudacii care vor aplauda această idee.

În acest moment, în care a triumfat din nou (e drept, la limită), Traian Băsescu ar trebui sfătuit să se dea de trei ori peste cap şi să se transforme într-un şef de stat responsabil şi constient de faptul că jumătate dintre voturi i-au fost, totuşi, împotrivă. Români sunt şi cei care au votat altfel, inclusiv bucurestenii, care l-au preferat pe celălalt. E un mesaj dureros, ce fusese transmis şi la locale, când Vasile Blaga, omul lui Băsescu, a fost bătut de un candidat plat, Sorin Oprescu (căruia bucureştenii i-au acordat abia 6% în turul I al prezidenţialelor!).

Dacă va merge pe ideea umilirii adversarilor, lui Traian Băsescu ar putea să-i reuşească. Nu-i exclus să-i reuseasca şi şmecheria cu guvernul PDL sprijinit de UDMR şi dezertori PNL şi PSD. Ar fi acelaşi dribling în plus, salutat de o parte a galeriei, însă fără efect pe tabela de marcaj, acolo unde e vorba despre viitorul României.

Dacă însă îi pasă, totuşi, de ceea ce va lasă în urmă, preşedintele reales va trebui să înveţe că pot exista oameni onorabili care au, pur şi simplu, altă părere. Şi să ţină cont şi de aceasta.

NOTĂ.
Am scris acest comentariu pentru editia specială distribuită gratuit de EVZ, în Bucuresti, în după amiaza zilei de luni. Câteva idei se regăsesc si în editorialul de marti.