Fără nicio legătură cu asta, azi-dimineată am renuntat la un cont pe care îl aveam la ING de vreo 10-11 ani. Uitasem de el, l-am folosit cel mult doi ani, până când am plecat de la ProTV. L-am redescoperit în primăvara asta, întâmplător.
Sensibil la persoane amabile, cum au fost cele de la ghiseu, am acceptat să nu-l închid. Mai erau câtiva bănuti în el si, aveam să aflu, acesta e contul pe care îl stiau ăia de la fisc atunci când erau bani de dat înapoi (diferente în plus la impozit sau asa ceva). Ca să relochez contul si sa aduc la zi datele personale (am schimbat domiciliul), am avut de completat un formular.
Printre altele, mi se cerea leafa. Am zis că e o informatie confidentială. „Treceti ceva acolo, nu contează ce, că asa e sistemul, e un câmp care trebuie completat”. „Dar nu vreau să vă spun asta, la ce vă trebuie?”. „Adunăm informatii despre clienti”. „Păi ce informatie e aia dacă trec orice acolo, nereal?”. „Scrieti oricât, că nu verificăm, dar asa cere sistemul”, s-a rugat femeia.
Una peste alta, dacă a fost să aleg între „sistem” si mine însumi, am ales omul, si încă ce om! Am închis contul, i-am zis lu' tanti că n-am nimic personal cu ea, i-am multumit frumos si am plecat la birou cu niste bani în portofel si cu un card în minus.
cred ca bancile sunt singurele institutii din romania care nu simt si nu vor simti criza. la cata mitocanie si nasuri pe sus sunt la ghiseele bancare, sigur baietii aia o duc cu mult mai bine decat ne inchipuim noi.
RăspundețiȘtergereDan, faza e că tipa cu care am vorbit chiar era simpatică. Dar, te pui cu sistemul?!
RăspundețiȘtergere