Prima mutare a lui Băsescu: Daniel Morar la Curtea Constituţională

Procurorul Daniel Morar, acum membru al Curţii Constituţionale

Nici n-a cântat cocoşul (nicio legătură cu soţul Elenei Udrea) de trei ori, că preşedintele Traian Băsescu a semnat decretul de numire a lui Daniel Morar la Curtea Constituţională. Este prima mutare politic spectaculoasă (chiar dacă nu suprinzătoare) pe care şeful statului o face după ce a anunţat despărţirea de PDL.

Mutarea poate fi văzută fie ca o recompensă (printr-un post sigur şi bine plătit), fie ca securizarea unei instituţii-cheie în stat. Pot pune pariu că Daniel Morar e în poll-position pentru funcţia de preşedinte al CCR?

Daniel Morar reuşeşte astfel ca, în decurs de mai puţin de un an, să ocupe, pe rând, trei funcţii foarte importante: şef al DNA, Procuror general şi judecător la Curtea Consituţională. Un om de nădejde al preşedintelui Traian Băsescu.

Deja îmi imaginez viitoarele şedinţe din Curtea Constituţionale la care se vor confrunta (colegial) Daniel Mora, Mona Pivniceru şi eternul domn Predescu.

Ce vor face în continuare Traian Băsescu şi Elena Udrea

Elena Udrea (prim plan) şi Traian Băsescu. Condamnaţi să fie împreună

Traian Băsescu a făcut tot ce i-a stat în puteri, şi mult mai mult decât era decent să o facă, ca s-o aducă pe Elena Udrea la conducerea PDL. Mulţi spun că alegerea lui Blaga înseamnă triumful baronilor şi victoria unuia care s-a remarcat doar prin faptul că îi lasă pe toţi să-şi facă de cap. Că doar ea, Elena Udrea, ar fi putut revitaliza partidul prin care Traian Băsescu a condus România în ultimii vreo cinci ani. 

În primul rând, chiar dacă Elena Udrea are frumoase calităţi de politician pur-sânge, încă n-a sosit momentul ei. Are o mare problemă de imagine, peste care va trece doar dacă va pune pe masă fapte concrete. Doar ele, faptele, ar putea-o scoate, eventual, din trenul în care e. Un tren al cărui mecanic, controlor şi locomotivă e Traian Băsescu (aşa cum era Sergiu Nicolaescu în domeniul lui) şi în care Elena Udrea îmbracă, pe rând, diferite haine şi îşi aumă diferite roluri, care de care mai interesante, dar uşor nepotrivite cu un parcurs definit de obicei ca fiind normal.

Elena Udrea mai are nevoie de câţiva ani de ţinută sobră, ca la Conveţia de ieri, pentru a putea şterge din memoria colectivă rozul decoltat, sexy,

Cum s-a despărţit Traian Băsescu în aceeaşi seară atât de PD cât şi de PDL

Traian Băsescu:

"Am vazut rezultatul Conventiei PDL, cred ca am fost cinstit cu acest partid. I-am spus ca dupa aceste alegeri ne vom alege fiecare drumul. Modul cum nu au inteles sa fie democrati ma face sa spun acum definitiv si pentru totdeauna: Adio, Partid Democrat. Astazi ne-am despartit. Ei nu mai sunt o piatra de moara pentru mine, eu nu mai sunt o piatra de moara pentru ei. Ma voi dedica constructiei unei alte solutii de dreapta, cu oameni cinstiti, cu oameni care nu fug cu urnele, cu oameni care accepta dreptul democratic al contestatiei si vreau sa stiti ca nu voi face nimic pentru a aduce alaturi de mine vreo bucatica din PDL...

PDL a demonstrat ca a putut fi pe o directie democratica atata timp cat a stiut de un lider autoritar.

Imediat ce au simtit ca pot singuri aripa fesenista a partidului a rabufnit, iar Conventia de astazi este proba ca 50% din partid este inca ancorat in naravurile FSN-ului. Adio PD, adio PDL. Noi azi ne-am despartit definitiv. Luati-va drumul vostru, iar eu il am pe al meu..."

Trec asta aici pentru că e un document istoric.

În UE scade numărul deceselor în accidente rutiere. În România creşte

Imagine de la accidentul provocat de jurnalistul Şerban Huidu la Timişu de Sus, în anul 2011

 
9%. Cu atât a scăzut în anul 2012, la nivel UE, număul deceselor în urma accidentelor rutiere. Vestea e bună. Jumătatea goală a paharului ţine de faptul că România se află în clubul mai puţin select al ţărilor UE în care s-a înregistrat o creştere (1%) a numărului de decese în urma accidentelor rutiere (alături de Austria 4% Luxemburg 3% şi Lituania 2%).

În cifre, evoluţia numărului de decese la un milion de locuitori e următoarea*:

                    1965        2010      2011     2012
România       98             111        94         96
Austria         252            66         62         64
Luxembrug  250            64         64         65
Lituania       250            90         97       100
Bulgaria        91           103         89        82
UE              171            62          60         55

*Am adăugat Bulgaria în tabel doar pentru că ne tot comparăm cu ei, deşi în cazul vecinilor noştri de suferinţe numărul de decese a scăzut (cu 3%)

În lumina acestor cifre, pe care le-a găsit pe site-ul Reprezentanţei Comisiei Europene, devine evident că în cazurile Austria, Luxembrug şi chiar Lituania (fosta nostră colegă de lagăr comunist), statisticile ultimului an pot înşela. Important e graficul evoluţiei numărului de accidente rutiere mortale şi scăderea drastică (de aproape patru ori în cazul primelor două, de 2,5 ori în cazul celei de a treia) a acestora faţă situaţia din urmă cu 50 de ani.

Constatăm că în România nu s-a schimbat nimic semnificativ în ultimii

La cantitate stăm bine: 36.643 de contacte în 2012

Logo-ul centrelor Europe Direct

36.643 de contacte (vizite, cereri prin email, telefonic, etc.) în 2012. Vorbim despre actvitatea celor 31 de centre de informare* Europe Direct Romania. E mult, e puţin? Media europeană e de 2073,9 contacte/centru, media României fiind de1182 media (cele mai tarila capitolul ăsta sunt centrele din Luxemburg (2511contacte/centru). E, oare, vreo legătură între cantitatea de contacte raportată de centrele de informare şi cunoştinţele oamenilor despre UE? Eu cred că poate fi făcută o legătură simplă.

Munca în zadar n-a omorât pe nimeni

Să udăm bine zona verde pe timp de ploaie, tovarăşi! FOTO: Călin Hera

Era o ploaie mocănească londonezo-pariziană, dacă-mi permiteţi exprimarea. Cam rece pentru gustul meu, dar ceea ce trebuie să reţineţi e cerul mohorât, încă de la primele ore ale dimineţii, şi ploaia. Context în care apariţia unei cisterne care trimitea jeturi de apă asupra zonei verzi mi s-a părut cel puţin stranie.

Cu siguranţă, pământul era deja bine îmbibat cu apă. Cu siguranţă, dispecerul, şeful de serviciu sau cine o fi fost deşteptul care a trimis cisterna pe traseu ştia cum e afară. Şi atunci?

În mod normal, această apariţie ar trebui să-l enerveze pe plătitorul de impozite din Sectorul 3 al Bucureştiului (fotografia am făcut-o pe la prânz, pe bd. Mihai Bravu, în Bucureşti, în dreptul Spitalului Victor Babeş). Ştiu: în România sunt aşa multe lucruri revoltătoare încât unul care udă iarba la concurenţă cu ploaia are darul de a stârni doar un eventual zâmbet.