joi, 31 martie 2011

Adi Mutu n-a salvat pe nimeni

Iertaţi-mă, vă rog, dar e cel puţin penibil să-l faci pe Mutu erou naţional după un meci de fotbal cu echipa micului şi fermecătorului stat Luxemburg, chiar dacă eroul a marcat două goluri în cele 84 de minute în care a fost pe teren.

Mutu n-a salvat pe nimeni (aşa cum îi tot dădeau înainte comentatorii meciului). Nici seara petrecută în faţa televizorului, nici echipa de fotbal a Ro mâniei, nici soarta selecţionerului Răzvan Lucescu, nici şansa lui Chivu de a reveni la Naţională.

Nu şi-a salvat nici măcar propria carieră, care ar fi putut fi strălucitoare dacă nu şi-ar fi dat (nonşalant) cu stângu-n dreptul, de atâtea ori.

Mica victorie de la Piatra-Neamţ chiar nu înseamnă nimic. Doar un prilej de faulturi între cei ce alcătuiesc aşa-zisa lume a fotbalului.


NOTĂ. Aceasta a fost tableta TV de azi. O public si aici pentru a dovedi că durerea are leac si dacă e microbistică (sic!) si pentru a-mi exprima admiratia în fata inventivitătii comentatorilor de pe evz.ro: fiecare înjurătură pe care am încasat-o (gratuit, fireste) a primit câte o replică (în general, injurioasă) de la cineva care a semnat „hera”. Mi se pare extraordinar. Practic, poti să semnezi si Doamne-Doamne si să pretinzi că ierti păcatele postacilor. Tot aia e.

miercuri, 30 martie 2011

Taie-ţi venele, taie-ţi venele!



A fost, pe de o parte, flash-mob-ul prezentat mai sus. Probabil că, dacă as fi fost în trafic, as fi coborât din masină si m-as fi încins în horă. Dar as fi riscat. Din câte stiu, organizatorii (studenti basarabeni plus cel putin un membru al Militiei Spirituale ;) ) n-au cerut si nici n-au căpătat vreo autorizatie de la primări pentru acest moment. Până la urmă, autoritătile puteau să lase lucrurile să meargă mai departe.

Jandarmii pot invoca faptul că ar fi fost provocati. Din câte am înteles din relatarea evenimentelor, „provocare” e mult zis. Cert e că pentru Mihai Bumbes a urmat introducerea fortată în duba Jandarmeriei (găsiti un filmulet pe pagina Militiei Spirituale) si câteva ore absurde în sediul Sectiei 10 Politie.

M-au înconjurat şi au început să scoată strigăte animalice: „te terminăm!”, „îţi facem dosar penal!”, „te băgăm în puşcărie”, „ai lovit un jandarm”, „eşti un om mort”. După un moment de tăcere, timp în care în încăpere au mai fost aduşi trei studenţi basarabeni, au reluat ofensiva. De data aceasta : „taie-ţi venele, taie-ţi venele!”. Au continuat minute în şir cu acelaşi slogan care ar fi trebuit probabil să mă facă să conştientizez faptul că statul mă vrea mort sau orb. E totuna!” (Mihai Bumbes, Uniformele gândirii)

Nu stiu voi cum sunteti, dar pe mine m-a lăsat fără replică scandarea ălora. E vreo glumă de militian?

vineri, 25 martie 2011

Un gând despre "Gândul"

Faptul că ziarul "Gândul" nu va mai fi pe tarabe n-ar trebui să fie o fericire pentru nimeni.

Fac parte din generaţia acelora cărora le-ar fi plăcut să primească ziarul, dimineaţa, la cafea. O şansă ratată. Comunismul a căzut prea târziu, tranziţia a fost prea lungă şi prea anapoda şi nimeni n-a reuşit să pună la punct o distribuţie cumsecade de ziare.

Pentru cei născuţi în anii ’80 (şi după) cuvântul nu mai trebuie să fie musai tipărit: e super OK dacă poate fi citit pe smartphone sau pe tablete PC! Odată cu renunţarea la print, presa păstrează şansa de a rămâne câine de pază al democraţiei; atât că e un câine cu baterii. Gândim deja multimedia, vânăm trafic şi rating; asta rămâne din foşnetul ziarului.

NOTĂ. Am publicat această tabletă TV în EVZ.

joi, 24 martie 2011

Leacul durerii: condeiul vârât pe gât

Un cititor de pe evz.ro îmi spune că am o armă de temut: condeiul, pe care să i-l bag pe gât lui Traian Băsescu.

Citez: „Aveţi în mână o armă de temut,d-le Călin Hera: Condeiul! Băgaţi-l pe gât lui Băsescu oriunde îl găsiţi; motive se găsesc totdeauna. Poate într-o zi veţi avea satisfacţia că aţi contribuit la izbăvirea poporului român de o boală fără leac.

Mărturisesc: nu mi-am dat seama dacă omul e ironic sau sincer scriindu-mi asta. Si, cum spune ceva de un leac, m-am gândit că poate mă dumiriti voi.

Totul, de la acest editorial

P.S. Vouă nu vi s-a părut că presedintele României, cam după ce l-a repezit Sarko astă-vară, are ca motto celebrul îndemn „Acasă lei, afară mielusei”?

marți, 22 martie 2011

Conservatorism la Mircea Popescu

Mircea Popescu a deschis o discutie despre conservatorism.
Punctele de vedere ale lui Mircea sunt destul de radicale. Cu unele poti fi de acord (de ex., că „proprietatea privată e recunoscută si garantată”, „statul nu va favoriza si nu va defavoriza nicio persoană si niciun grup de persoane, indiferent de modul de organizare”samd. Cu altele (de ex., „rolul statului nu este de a media conflicte între cetăteni; acest rol revine banilor”), mai putin.
Dar e un început de discutie.
P.S. Am întâlnit, la discutii, multe semnături ale unor prieteni din blogosefră (Bibliotecaru, de exemplu, a avut interventii consistente).

joi, 17 martie 2011

Curs de eroism japonez

Cei 50 de japonezi care încearcă să răcească reactoarele de la Fukushima stiu că sunt condamati la moarte. Poate că pe unii i-a prins acolo si si-au zis că, na, tot sunt sacrificati. Dar alti 20 s-au oferit voluntari să meargă si ei în zona mortii. Ăsta e eroism.

Mă întreb câti români s-ar duce la un astfel de job, la ei în tară?

Credibilitatea unei televiziuni de stiri

Am destui amici la Realitatea TV, sunt acolo oameni la care tin mult. Si de aceea, mă întristează că acest post îsi face credibilitatea praf. Eu cred că e vorba, cel putin, de o greseală de strategie. Esti mult mai influent dacă te mentii echidistant. Când ai devenit previzibil, când te-ai colorat, când tabloidizezi, e posibil să-ti cresti cota, pentru o vreme, dar deja începi să pierzi partida.

Eu cred că Traian Băsescu câstigă enorm: i-a râcâit pe „moguli”, i-a tocat la cap, până când acestia si-au zis că, dacă tot e impresia asta (dar încă nu era, decât în mintile celor din Oastea lui Băsescu), atunci asa să-i rămână numele!

Chiar dacă sunt cresteri de rating la RTV si A3, aceste canale nu vor conta mai mult (electoral vorbid, dacă asta e miza) decât dacă ar fi încercat să păstreze echilibrul si să se comporte profesionist. Încet-încet e ca la predică: nu câstigi noi adepti dar ti-i controlezi mai mult pe cei deja câstigati.

Am scris si o tabletă TV, pornind de la suta de mii de euro dată de dragul mesajului „Boc trebuie să pice” (cu care sunt de acord, dar asta e altă poveste).

miercuri, 16 martie 2011

Mici enervări înainte de motiune

Nici eu nu cred că Traian Băsescu e dispus să cedeze vreun an din mandat. Oricum, n-ar iesi la socoteală (între scrutinul prezidential din 2014 si cel parlamentar din 2012 e ceva mai mult de un an diferentă - m-am mirat si în tableta TV. NOTĂ. Văd că a făcut si Scortzy calculul). Povestea asta e cam ca aia cu banii de la buget pentru candidati.
Si pe mine mă enervează ipocrizia Constitutiei (până la urmă, articolul 84, alin. 1 nu-l lasă pe presedinte să aibă carnet de partid, ceea ce, tehnic, Băsescu n-are).
Si mă mai enervează ceva: că România nu e în Schengen, e condusă prost si nici perspective nu văd.
P.S. Să fim seriosi, motiunea de azi e doar un exercitiu democratic si prevăd muult exces de demagogie.

marți, 15 martie 2011

De ce nu poate ajunge Crin Antonescu presedinte al României

Crin Antonescu, președinele din sondaje
Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri prezidenţiale, Crin Antonescu ar fi ales preşedinte al României. Este câştigător meritoriu şi detaşat al prezidenţialelor din sondajele de opinie.

Dar alegerile vor avea loc abia peste trei ani. Adică peste o veşnicie, pentru că în România nicio construcţie nu durează atât de mult; nimeni n-are răbdare. Partea proastă e că nici măcar nu putem vorbi despre vreo construcţie, ci doar despre orgolii şi slăbiciuni omeneşti.

vineri, 11 martie 2011

Două abordări

 
Există două abordări:

1. Gratie supertehnologizării, cutremurul devastator din Japonia n-a făcut un număr imens de victime - o tară mai putin pregătită ar fi înregistrat, în aceleasi conditii, zeci sau sute de mii de victime.
2. Oricât de bine te-ai pregăti tu, umanitatea, oricât de supertehnologizat ai fi, tot n-ai sanse prea mari în fata furiei naturii.

joi, 10 martie 2011

Tu esti Mircea? Da. Si Felix!

În fine, un verdict clar, limpede: Dan Voiculescu a făcut politie politică. Decizie definitivă si irevocabilă a Înaltii Curti de Casatie si Justitie. Inteleg că omul va merge la CEDO.

UPDATE.
Toată lumea a vrut să afle pozitia lui Crin Antonescu, aliatul lui Voiculescu (cred că i-a sunat telefonul în draci). Până la ora la care scriu, Crin n-a zis nimic. În schimb, a vorbit Mihai Voicu: „Am înţeles că procesul va continua la CEDO. Nu e subiect de relevanţă pentru România în acest moment. Avem probleme mult mai grave”.
Sincer, mi se pare jenantă această replică. Nu poti fi purtător de cuvânt al unui partid liberal si să fugi jalnic de subiectele delicate. După părerea mea, e de apreciat declaratia lui Varujan Vosganian, care cere o discutie în PNL („Nu accept să se arunce asupra PNL o imagine negativă care să decurgă dintr-o astfel de decizie”, spune el).
NOTĂ. Ambele declaratii sunt din evz.ro
Da, PNL păteste ceea ce anticipasem (aici si aici), fără să fiu vreun mare vizionar: plăteste din greu alianta cu Felix... Presupun că mai e timp de întors, dar trebe actionat, ca să zic asa.

UPDATE2.
Si punctul de vedere al Adrianei Săftoiu mi se pare ok.

UPDTAE3.
Ar fi bine ca PDL să facă, vorab aia, ciocu' mic. Pentru că e destul găinat si pe căciula lor.


UPDTAE4. Mai jos, Tableta TV de azi:

Felix şi Zăvoranca

La ora la care Realitatea TV şi ediţiile on line ale ziarelor difuzau ştirea despre verdictul ÎCCJ (Dan Voiculescu a colaborat cu Securitatea - nume de cod "Mircea" şi "Felix"), televiziunea de ştiri a "mogulului" se făcea că plouă, abordând serios o non-ştire (divorţul lui Pepe de Oana Zăvoranu).
E atât de trist când profe sionişti veritabili (cum sunt destui jurnalişti de la Antene) sunt puşi în situaţii penibile...

O altă situaţie penibilă e cea a PNL, partidul care o dădea afară pe Mona Muscă pentru colaborarea cu Securitatea şi care se vede acum pus în situaţia de a da explicaţii pentru ceva ce n-ar fi trebuit să-l privească.

Dar cei din PDL ar trebui să facă ciocu’ mic: chiar dacă PNL umblă cu şireturile legate în X, de la Felix, au şi pedeliştii turnătorii lor - de exemplu deputatul protejat Sorin Buta.

Copii folosiţi politic

Ediţia on-line a Evz şi cel puţin o televiziune de ştiri au difuzat înregistrarea unei serbări la o grădiniţă din Cluj în care copii de la grupa mică dansează, cu inocenţa caracteristică, pe melodia "Verde-nrourat" (imnul PDL încă de pe vremea când i se zicea FSN).

Că pe educatoare atât a dus-o capul, să se gudure pe lângă primar, e una. Că primarul Apostu zâmbea tâmp în timpul programului artistic, roşu-transpirat de plăcere, alta.

Degeaba urmaşul lui Emil Boc la Primăria Clujului îşi exprimă, după o zi, "dezacordul"; imaginile arată că îi face plăcere ceea ce vede. Căci modelul politrucilor de acum e Ceauşescu.

A nu te indigna că nişte copii sunt astfel folosiţi e ca şi cum ţi-ar plăcea să fii vreo oaie cu care cineva scrie pe un deal "Trăiască!".

NOTĂ. Asta e tableta TV de azi.

miercuri, 9 martie 2011

Nevoia unui articol cât mai hotărât

 Fotografie făcută la Busteni, pârtia Kalinder, în data de 4 februarie 2011, cu ocazia inaugurării „parcului de distractii”. FOTO: Călin HERA
P.S. Click pe foto pentru imagine mărită
!

Am păstrat fotografia asta aproape o lună înanite să v-o arăt. Cred că era mai bine s-o postez atunci când am făcut-o, dar, deh.
Ideea e, v-ati prins, că uneori se bagă bani cu ghiotura (nu stiu câti si nici nu cred că o să mă strofoc să aflu) pentru idiotenii. Nu mă întelegeti gresit: parcul de distractii de la pârtia Kalinder e ok si, în orice caz, e mai mult decât nimic. N-am nicio problemă nici cu faptul că Elena Udrea a fost mot la deschiderea oficială si nici cu acela că momentul a fost pregătit anume s-o perie pe duduie.
Ceea ce mă indispune (si n-ar trebui) e tâmpenia, incultura, snobismul. Dacă orasul Busteni ar fi avut norocul să se numească Sinaia sau să aibă orice alt nume „articulat”, atunci enormitatea din mesajul englezit prosteste ar fi avut sens, ar fi sunat româneste. Asa, însă, nu sună nicicum, decât ridicol. Si e păcat. De banii nostri, desigur.

Notă. O fotografie diferită, dar asemănătoare, si aici.

joi, 3 martie 2011

Un kitsch jurnalistic


Ceea ce face acum Realitatea TV e amuzant, enervant, derizoriu, important, kitsch. Toate la un loc. N-o să le iau pe rând; cine dorește, poate să vadă în asta un exer­ci­țiu. Această rubrică nu oferă vreun premiu, dar cel mai bun comentariu nu va trece neobservat. Revenind la RTV, consider că a pune un premiu pentru cel mai năstruș­nic răspuns la întrebarea „Cine e Regina din vămi?” are darul de a duce în derizoriu posibila dezbatere. Vom afla în curând dacă acțiunea procurorilor a fost făcută doar de amo­rul artei. Dar acțiunea RTV așa pare. Ar putea exista însă și o parte bună în acest kitsch jurnalistic: dacă ar mai ieși la iveală niște măgării cât casa, dacă vor fi probate niște scurgeri de bani pentru partid și dacă va pica vreun mahăr șpăgar. I se pare cuiva că Blejnar transpiră?

PA-uri, poezii şi mirări

Uneori recunosc: bărbaţii pur şi simplu nu înţeleg nimic. Scriu despre asta pe blogul meu secret ;)

Din lume

free counters