Oameni buni,
voi lipsi câteva zile din actualitatea românească. Mă duc să dau cu nasul în cea din Shanghai. Sper să pot intra pe net şi să transmit live câte ceva. Aici sau dincolo.
miercuri, 28 aprilie 2010
marți, 27 aprilie 2010
Românii şi extratereştii
E de evitat orice contact cu extratereștrii, din cauza consecinţelor care ar putea fi devastatoare pentru specia umană. Afirmaţia îi aparţine unui respectabil astrofizician britanic, Stephen Hawking, care crede în existenţa civilizaţiilor extraterestre şi care, în ciuda avertismentului, e curios să ştie cum arată în realitate extratereştrii.
Este fascinant, a fost şi va fi, să privești ba înspre macro, ba înspre micro, cu scopul de a te dumiri. E şi oarecum comic, dacă priveşti dinspre România, unde partea micro e atât de micro...
Am scris un editorial despre locul României în lume. Unul modest, mediocru. Interacţiunea României cu "extratereştrii" civilizaţi se produce greu.
Este fascinant, a fost şi va fi, să privești ba înspre macro, ba înspre micro, cu scopul de a te dumiri. E şi oarecum comic, dacă priveşti dinspre România, unde partea micro e atât de micro...
Am scris un editorial despre locul României în lume. Unul modest, mediocru. Interacţiunea României cu "extratereştrii" civilizaţi se produce greu.
duminică, 25 aprilie 2010
Contează c-au fost alegeri?
N-am văzut apatie mai mare la alegeri ca în duminica asta. În orice caz, mă bucur că nu locuiesc în Colegiul 19. Și mă bucur că nu lucrez într-o televiziune de stiri :P.
Am scris Tableta TV despre asta, adică mai mult decât era cazul.
Cum să faci show dintr-o apatie
Va fi pierit cheful de politică al românilor? Va fi. Vor fi fost candidati fără pic de sare şi fără urmă de piper? Vor fi fost.
Comentatorii politici vor explica, probabil, de ce confruntarea Teo Trandafir - Liliana Mincă pentru Colegiul 19 va fi scos din case un număr infim de alegători. Asta, într-o duminică în care vremea a fost atât de tristă încât i-a ţinut pe bucureşteni departe de grătare! Explicaţii la fel de savante se vor da, poate, şi în cazul turului II pentru primăria din Râmnicu-Vâlcea.
Cât despre televiziunile de ştiri, niciun savantlâc: oricât s-au scremut, cu transmisiuni live, n-au putut face din nimic bici. Mai era puţin şi căscau până şi reporterii de pe teren. Deci, uninominal pur!
Am scris Tableta TV despre asta, adică mai mult decât era cazul.
Cum să faci show dintr-o apatie
Va fi pierit cheful de politică al românilor? Va fi. Vor fi fost candidati fără pic de sare şi fără urmă de piper? Vor fi fost.
Comentatorii politici vor explica, probabil, de ce confruntarea Teo Trandafir - Liliana Mincă pentru Colegiul 19 va fi scos din case un număr infim de alegători. Asta, într-o duminică în care vremea a fost atât de tristă încât i-a ţinut pe bucureşteni departe de grătare! Explicaţii la fel de savante se vor da, poate, şi în cazul turului II pentru primăria din Râmnicu-Vâlcea.
Cât despre televiziunile de ştiri, niciun savantlâc: oricât s-au scremut, cu transmisiuni live, n-au putut face din nimic bici. Mai era puţin şi căscau până şi reporterii de pe teren. Deci, uninominal pur!
joi, 22 aprilie 2010
Hai să ne salutăm
Scriu abia azi despre crisparea ambasadei române de la Paris, care a transmis un comunicat foarte opărit la adresa glumei cu salutul românesc. Glumiţa nu mi-a plăcut nici mie, recunosc. Dar cred că ambasada poate apăra imaginea României, cu ceva mai mult succes, în alt fel. (Cineva se indigna la un teveu amintindu-şi impresionanta campanie elenaudreană, care i-a adus la Paris pe Ilie Năstase şi Nadia Comăneci, să transmită o imagine bună - şi uite cum suntem priviţi! Şi indignatul respectiv a bătut niţel câmpii, consider. Imaginea unei ţări, la naiba, nu se face prin cosmetizări!)
În acest context, am apreciat răspunsul de pe Daily Cotocodac. E mult mai dur, dar e un răspuns în aceeaşi notă.
Vezi mai multe din Video blog pe 220.ro
În acest context, am apreciat răspunsul de pe Daily Cotocodac. E mult mai dur, dar e un răspuns în aceeaşi notă.
Vezi mai multe din Video blog pe 220.ro
miercuri, 21 aprilie 2010
Dan Matei Agathon schimbă patronatul
Dan Matei Agathon-Dracula a făcut un pas mic pentru sine dar mare pentru miscarea patronală din România: a trecut de la Confederaţia Patronale din Industria României (CONPIROM), unde era secretar general, la Alianţei Confederaţiilor Patronale din România (ACPR), unde e purtător de cuvânt.
Aflăm, cu această ocazie, că ACPR este „cel mai puternic bloc patronal din România, incluzând 13 confederaţii şi asociaţii naţionale” (deci fostul loc de muncă era naspa).
„În această calitate, voi duce mai departe strădania mea de unificare a mişcării patronale din România şi de promovare a acestui sector în dialogul social cu Guvernul şi sindicatele”, a spus el, cu ocazia înscăunării în ACPR-ul lui George Constantin Păunescu, organizatie în care întâlnim nume grele unul si unul: Laurenţiu Plosceanu, Ovidiu Nicolescu, Mihai Manoliu, Nicolae Badea, Mircea Eugen Burada, Florin Pogonaru, Radu Graţian Gheţea, Dinu Patriciu si altii pe care eu nu-i stiu atât de bine.
Asa, si?
Am zis să vă spun ce mai face cel mai inventiv ministru al Turismului ever.
marți, 20 aprilie 2010
Masa rotundă si opacă
Îmi displace stilul ăsta. Mă refer la întâlnirea Băsescu-Boc&Co., cu o agendă destul de importantă (de exemplu, restructurările din sectorul bugetar). Discutie după care am primit doar un comunicat de presă tip blabla. Stiu, sunt naiv să cred în transparentă. Aveti dreptate: si ceilalti au făcut la fel. Dar asta nu mă ajută să accept praful în ochi.
Imagine furnizată de presidency.ro. Ca să fac o glumă de doi lei, mi-ar fi plăcut o fotografie din fată cu Elena Udrea, că avea o bluză misto, panteră. Măcar atât...
Pensia specială a locotenentului Mitran
Eu nu sunt de acord ca militarii să primească pensii după legi speciale. Din principiu, nu sunt de acord cu privilegiile. Ce îl face special pe locotenentul Mitran?
Chiar dacă a fost hilar atunci când a spus „De ce profesorul de istorie care îl citeşte pe Herodot să nu aibă o pensie specială?”, întrebările retorice* ale lui Emil Boc au sens. Doar 0,14% din pensii sunt pensii speciale, spune Boc, adică 8.342 de persoane, ceea ce duce la plata a 120 de milioane de euro anual.
Alte cifre: din cele 82.000 de foste cadre militare care primesc pensii, 7.250 au pensii mai mari de 3.000 de lei, deci vor fi afectate de noua lege.
P.S.1 Observ că Teodor Melescanu, exprimând punctul de vedere al PNL, spune că „nu trebuie schimbat un sistem vechi de sute de ani, care si-a dovedit utilitatea si corectitudinea socială”, arătând că i se pare inutil să calculezi puncte de pensie virtuale, din moment ce militarii oricum nu contribuiau la sistem.
P.S.2 Ponta poate să aibă dreptate când spune că nu vrea să-i facă jocul lui Băsescu (cel care le arată pisica Oprea lui Boc, Blaga, Videanu, Berceanu si, în plus, îsi fidelizează „uniformele”). Pe mine nu mă interesează socotelile partidelor. Pe mine mă enervează privilegiile sistemului si faptul că „sistemul” se protejează cu atât de mult succes...
P.S.3 Gabriel Oprea se află într-un flagrant conflict de interese: la urma urmelor, militează pentru intangibilitatea propriei pensii.
*„De ce să nu avem pensii de lux şi pentru medici, care operează pe creier şi pe inimă? De ce omul care lucrează la şaibă să nu aibă o pensie specială? De ce profesorul care îl citeşte pe Herodot să nu aibă o pensie specială? Pentru mine, ca premier, cel mai simplu este să las lucrurile aşa cum sunt”. (Citat aproximativ, asa cum a fost redat de evz.ro)
Chiar dacă a fost hilar atunci când a spus „De ce profesorul de istorie care îl citeşte pe Herodot să nu aibă o pensie specială?”, întrebările retorice* ale lui Emil Boc au sens. Doar 0,14% din pensii sunt pensii speciale, spune Boc, adică 8.342 de persoane, ceea ce duce la plata a 120 de milioane de euro anual.
Alte cifre: din cele 82.000 de foste cadre militare care primesc pensii, 7.250 au pensii mai mari de 3.000 de lei, deci vor fi afectate de noua lege.
P.S.1 Observ că Teodor Melescanu, exprimând punctul de vedere al PNL, spune că „nu trebuie schimbat un sistem vechi de sute de ani, care si-a dovedit utilitatea si corectitudinea socială”, arătând că i se pare inutil să calculezi puncte de pensie virtuale, din moment ce militarii oricum nu contribuiau la sistem.
P.S.2 Ponta poate să aibă dreptate când spune că nu vrea să-i facă jocul lui Băsescu (cel care le arată pisica Oprea lui Boc, Blaga, Videanu, Berceanu si, în plus, îsi fidelizează „uniformele”). Pe mine nu mă interesează socotelile partidelor. Pe mine mă enervează privilegiile sistemului si faptul că „sistemul” se protejează cu atât de mult succes...
P.S.3 Gabriel Oprea se află într-un flagrant conflict de interese: la urma urmelor, militează pentru intangibilitatea propriei pensii.
*„De ce să nu avem pensii de lux şi pentru medici, care operează pe creier şi pe inimă? De ce omul care lucrează la şaibă să nu aibă o pensie specială? De ce profesorul care îl citeşte pe Herodot să nu aibă o pensie specială? Pentru mine, ca premier, cel mai simplu este să las lucrurile aşa cum sunt”. (Citat aproximativ, asa cum a fost redat de evz.ro)
luni, 19 aprilie 2010
Gabi Oprea care creste
Am auzit că personajul Gabriel Oprea are ambitii imense, încurajat de presedintele Traian Băsescu. A început o campanie de imagine furibundă (scrisoarea ministrului către fiul unui soldat mort în Afganistan e delicioasă, dacă aveti sare de lămâie prin preajmă). Aud că s-ar feri ca de tămâie să pozeze alături de Emil Boc (deci fotografia de mai jos tinde să devină o raritate!).
G. Oprea e un soldat disciplinat (ajuns general), care stie că are în ranită bastonul de..., un baston. Nici nu contează dacă joacă un rol, câtă vreme ambitia e mare.
Ceea ce e naspa pentru PD-L (sau măcar pentru liderii lui) e că scoaterea la bătaie a generalului O. e un semn că lui Băsescu îi pasă. Îi pasă să aibă controlul total. Mă astept la delimitări, la „debolesvizări”. Pe Sulfina Barbu am auzit-o deja la Evenimentele zilei făcându-si autocritica („nu ne-am gândit la ce crede simplul membru de partid”). Raluca Turcan deja a bătut clar saua ca să priceapă si iapa democrat minus liberală. Elena Udrea bănuiesc că va fi chiar tăioasă. Ce va face Boc? Hehe.
P.S. Nu-mi place să scriu atât despre PD-L, dar n-am încotro, câtă vreme aciunile si neactiunile guvernnului ne scot din W-ul crizei si ne duc în spirala ei (3D, cum ar veni...).
G. Oprea e un soldat disciplinat (ajuns general), care stie că are în ranită bastonul de..., un baston. Nici nu contează dacă joacă un rol, câtă vreme ambitia e mare.
Ceea ce e naspa pentru PD-L (sau măcar pentru liderii lui) e că scoaterea la bătaie a generalului O. e un semn că lui Băsescu îi pasă. Îi pasă să aibă controlul total. Mă astept la delimitări, la „debolesvizări”. Pe Sulfina Barbu am auzit-o deja la Evenimentele zilei făcându-si autocritica („nu ne-am gândit la ce crede simplul membru de partid”). Raluca Turcan deja a bătut clar saua ca să priceapă si iapa democrat minus liberală. Elena Udrea bănuiesc că va fi chiar tăioasă. Ce va face Boc? Hehe.
P.S. Nu-mi place să scriu atât despre PD-L, dar n-am încotro, câtă vreme aciunile si neactiunile guvernnului ne scot din W-ul crizei si ne duc în spirala ei (3D, cum ar veni...).
Farmacia lui Putin
Mi-a plăcut miscarea lui Vladimir Putin, premier URSS Rusia. Este vorba despre „vizita-supriză” pe care a făcut-o sâmbătă la o farmacie din Murmansk ca să, chipurile, verifice lista cu medicamentele vitale si pretul maxim al acestora.
„Clienţii dumneavoastră se plâng? Respectaţi prevederile iniţiativei privind medicamentele vitale?”, l-a întrebat premierul pe farmacist. Care farmacist, fireste, a răspuns demn si a arătat că medicamentele de pe listă se vând chiar mai ieftin la el în farmacie decât spune lista oficială.
Înăltător, nu-i asa?
P.S. Farmacia cu pricina facde parte dintr-o reta, „36,6”, care a primit asistenţă financiară din partea Guvernului. Nu stiu a cui e lantul farmaceutic cu pricina si, naiv cum aflu, nu pot crede că apartine vreunui client politic al tarului Putin.
„Clienţii dumneavoastră se plâng? Respectaţi prevederile iniţiativei privind medicamentele vitale?”, l-a întrebat premierul pe farmacist. Care farmacist, fireste, a răspuns demn si a arătat că medicamentele de pe listă se vând chiar mai ieftin la el în farmacie decât spune lista oficială.
Înăltător, nu-i asa?
P.S. Farmacia cu pricina facde parte dintr-o reta, „36,6”, care a primit asistenţă financiară din partea Guvernului. Nu stiu a cui e lantul farmaceutic cu pricina si, naiv cum aflu, nu pot crede că apartine vreunui client politic al tarului Putin.
Scrisă de un cititor
N-as mai fi pomenit Tableta TV din Evz de azi dacă n-ar fi fost un comentariu taare drăgut:
„Pe vremea televizoareleor alb-negru cand se dadea imaginea peste cap stiai ca trebuie sa-i dai pumni. Cand nimereai locul, rezolvai problema. Mai tarziu, la televizoarele color spaima era cand se-nverzea imaginea si expertul din vecini decreta ca "s-a dus tubul". Asta insemna ca s-a dus si televizorul si, - fara bani, fara distractie - te-nverzeai si tu asteptand se se-ntunece intr-o buna zi de tot si sa-l arunci la gunoi. Iti mai mancai si din suflet ca nu l-ai intrebat pe el, sa-ti fi luat un Tehnoton cu piese japoneze care are imaginea cristal si nu se strica niciodata.
Alte vremuri, alte televizoare. Acum daca se ia imaginea, e de la satelit. Abia ca te mai limpezesti la creier si-ti testezi dependenta. E de la ei, astepti si stii ca-si revine. Daca imaginea nu-i clara pe un post, schimbi canalul, schimbi ochelarii, oricum se remediaza intr-un fel.
A disparut de mult impulsul sa dai un pumn in televizor. Iti mai vine sa scuipi cateodata, dar nu nimeresti intotdeauna si trebuie sa mai si stergi ecranul, alti bani, alta distractie.”
Semnat: toni
„Pe vremea televizoareleor alb-negru cand se dadea imaginea peste cap stiai ca trebuie sa-i dai pumni. Cand nimereai locul, rezolvai problema. Mai tarziu, la televizoarele color spaima era cand se-nverzea imaginea si expertul din vecini decreta ca "s-a dus tubul". Asta insemna ca s-a dus si televizorul si, - fara bani, fara distractie - te-nverzeai si tu asteptand se se-ntunece intr-o buna zi de tot si sa-l arunci la gunoi. Iti mai mancai si din suflet ca nu l-ai intrebat pe el, sa-ti fi luat un Tehnoton cu piese japoneze care are imaginea cristal si nu se strica niciodata.
Alte vremuri, alte televizoare. Acum daca se ia imaginea, e de la satelit. Abia ca te mai limpezesti la creier si-ti testezi dependenta. E de la ei, astepti si stii ca-si revine. Daca imaginea nu-i clara pe un post, schimbi canalul, schimbi ochelarii, oricum se remediaza intr-un fel.
A disparut de mult impulsul sa dai un pumn in televizor. Iti mai vine sa scuipi cateodata, dar nu nimeresti intotdeauna si trebuie sa mai si stergi ecranul, alti bani, alta distractie.”
Semnat: toni
joi, 15 aprilie 2010
Interventie juridico-stomatologică asupra ANI
ANI, ca la dentist (Tableta TV de azi)
O femeie aflată la volanul unei limuzine go¬nes¬te pe o șosea asfaltată ca-n palmă. E urmărită de cinci-sase ma¬si¬ni negre (Chrysler 300c, cred). La un moment dat, stimata doamnă o¬pres¬te masina. Apoi, când cârdul de C300 e aproape, cam pe la vreo douăzeci de metri, bagă un marsa¬rier decent, fără scârtâieli de roti, și trece, demn, printre urmăritorii negri, care se dau lin deoparte, ca într-un dans trucat. A fost, cred, cea mai interesantă secventă din filmul „Jane Doe: Jocul de puzzle”, de pe Hallmark.
Toată povestea seamănă cu anticoruptia cu zurgălăi made in Ro¬mânia. În alt film, de la Stiri, Agentia Natională de Integritate tocmai suferea o interventie juridico-stomatologică: Curtea Constitutională a lăsat-o fără dinti fix când îl scutura pe Vadim.
NOTĂ.
ANI e o institutie în care ne-am pus mari sperante dar care, să fim drepti, a devenit cunoscută abia odată cu stenogramele de la Snagov, când seful ANI conversa cu Sorin Rosca Stănescu si Bogdan Chireac. Dar înfiintarea ei dădea greutate ideii de declaratii de avere. Pe teavă erau nu doar Corneliu Vadim Tudor, genul borfasului mărunt, ci si nume mai în vână.
As vrea să fiu la fel de echilibrat ca Ovidiu, dar nu-mi iese :P. Sunt mai degrabă indignat, ca Ioana. Mă enervează judecătorii Curtii Constitutionale. După ce au „rezolvat” CNSAS, într-o spetă care-l privea pe Felix, dau de pământ cu ANI, în vreme ce-l amusină pe Vadim.
P.S. Pot accepta si realitatea că legea de înfiintare a ANI o fi fost făcută prost, ca mai toate legile din România. Dar asta nu e o scuză pentru ceea ce se întâmplă acum.
O femeie aflată la volanul unei limuzine go¬nes¬te pe o șosea asfaltată ca-n palmă. E urmărită de cinci-sase ma¬si¬ni negre (Chrysler 300c, cred). La un moment dat, stimata doamnă o¬pres¬te masina. Apoi, când cârdul de C300 e aproape, cam pe la vreo douăzeci de metri, bagă un marsa¬rier decent, fără scârtâieli de roti, și trece, demn, printre urmăritorii negri, care se dau lin deoparte, ca într-un dans trucat. A fost, cred, cea mai interesantă secventă din filmul „Jane Doe: Jocul de puzzle”, de pe Hallmark.
Toată povestea seamănă cu anticoruptia cu zurgălăi made in Ro¬mânia. În alt film, de la Stiri, Agentia Natională de Integritate tocmai suferea o interventie juridico-stomatologică: Curtea Constitutională a lăsat-o fără dinti fix când îl scutura pe Vadim.
NOTĂ.
ANI e o institutie în care ne-am pus mari sperante dar care, să fim drepti, a devenit cunoscută abia odată cu stenogramele de la Snagov, când seful ANI conversa cu Sorin Rosca Stănescu si Bogdan Chireac. Dar înfiintarea ei dădea greutate ideii de declaratii de avere. Pe teavă erau nu doar Corneliu Vadim Tudor, genul borfasului mărunt, ci si nume mai în vână.
As vrea să fiu la fel de echilibrat ca Ovidiu, dar nu-mi iese :P. Sunt mai degrabă indignat, ca Ioana. Mă enervează judecătorii Curtii Constitutionale. După ce au „rezolvat” CNSAS, într-o spetă care-l privea pe Felix, dau de pământ cu ANI, în vreme ce-l amusină pe Vadim.
P.S. Pot accepta si realitatea că legea de înfiintare a ANI o fi fost făcută prost, ca mai toate legile din România. Dar asta nu e o scuză pentru ceea ce se întâmplă acum.
Smolensk cu S de la scenarită
Teoria conspiratiei e mare. Am citit pe Xpol o analiză documentată bine a principalelor posibile urmări ale accidentului de la Smolensk. Probabil că decapitarea liderilor politici si ai armatei va determina Polonia sa mai renunte la unele pretentii. A pune această concluzie în legătură cu vreo premeditare mi se pare, deocamdată, cam prea mult, fie si pentru o minte scenaritică precum a mea.
În aceeasi notă văd si imaginile de pe youtube, în care un cameraman amator ar fi filmat niste secvente imediat după prăbusire - pe coloana sonoră se aud două împuscături si un tip care zice în rusă (cred pe cuvânt că asta zice) că un supravietuitor ar fi fost împuscat în cap. Măi, să fie...
În fine, nu pot să cred nici în teoria potrivit căreia Lech Kaczynsky ar fi răspunzător de catastrofă pentru că ar fi ordonat pilotului să facă una sau alta.
UPDATE.
Hehe, si Băsescu crede la fel:
Radu Moraru: Da. Dar dumneavoastră decideţi peste capul comandantului de aeronavă? Că s-a tot spus, au fost speculaţii...
Traian Băsescu: Am auzit această dezbatere. Să ştiţi că numai un preşedinte iresponsabil s-ar băga peste...
Radu Moraru: Deci nu credeţi în varianta: Kaczynski intră în cabină şi spune, "Aterizaţi!"
Traian Băsescu: Nu.
din emisiunea Nasul, B1TV, 13 aprilie 2010
În aceeasi notă văd si imaginile de pe youtube, în care un cameraman amator ar fi filmat niste secvente imediat după prăbusire - pe coloana sonoră se aud două împuscături si un tip care zice în rusă (cred pe cuvânt că asta zice) că un supravietuitor ar fi fost împuscat în cap. Măi, să fie...
În fine, nu pot să cred nici în teoria potrivit căreia Lech Kaczynsky ar fi răspunzător de catastrofă pentru că ar fi ordonat pilotului să facă una sau alta.
UPDATE.
Hehe, si Băsescu crede la fel:
Radu Moraru: Da. Dar dumneavoastră decideţi peste capul comandantului de aeronavă? Că s-a tot spus, au fost speculaţii...
Traian Băsescu: Am auzit această dezbatere. Să ştiţi că numai un preşedinte iresponsabil s-ar băga peste...
Radu Moraru: Deci nu credeţi în varianta: Kaczynski intră în cabină şi spune, "Aterizaţi!"
Traian Băsescu: Nu.
din emisiunea Nasul, B1TV, 13 aprilie 2010
miercuri, 14 aprilie 2010
Manelizarea a început cu ştirile sportive
Tableta de azi:
Gigi Rating Becali
Azi dimineaţă m-am întâlnit la metrou cu Adi Dobre, colegul meu de redacţii. Mereu povestesc cu plăcere cu el. De astă toamnă, îmi spune, nu s-a mai uitat la Ştiri. Primele butoane ale telecomenzii corespund posturilor care difuzează documentare. Un om înţelept.
Deşi e tobă de sport, sau poate tocmai de aceea, Adi Dobre nu se uită la Ştirile sportive (aflu, din Dilema veche, că nici Cătălin Tolontan).
Ratingurile bune de care se mai bucură aceste programe sunt aduse, probabil, de prezentatoare - fără excepţie, foarte atrăgătoare! Refuz să cred că motivul ar putea sta în behăielile agramate ale unor Gigi Becali, Vasile Turcu sau Dumitru Dragomir, care au legătură cu sportul cam tot atât cât au manelele cu bunul gust.
Gigi Rating Becali
Azi dimineaţă m-am întâlnit la metrou cu Adi Dobre, colegul meu de redacţii. Mereu povestesc cu plăcere cu el. De astă toamnă, îmi spune, nu s-a mai uitat la Ştiri. Primele butoane ale telecomenzii corespund posturilor care difuzează documentare. Un om înţelept.
Deşi e tobă de sport, sau poate tocmai de aceea, Adi Dobre nu se uită la Ştirile sportive (aflu, din Dilema veche, că nici Cătălin Tolontan).
Ratingurile bune de care se mai bucură aceste programe sunt aduse, probabil, de prezentatoare - fără excepţie, foarte atrăgătoare! Refuz să cred că motivul ar putea sta în behăielile agramate ale unor Gigi Becali, Vasile Turcu sau Dumitru Dragomir, care au legătură cu sportul cam tot atât cât au manelele cu bunul gust.
Un idiot a vrut să-mi strice ziua
Mi se spune să nu-i bag în seamă. Să-i ignor fiindcă ori vor doar să mă supere, ori asa e în mintile lor, asa e sistemul lor de valori. Că lucrurile care pot fi valabile pentru ei pot fi valabile pentru oricine. Mă refer la cei care, postaci sau nepostaci, cred că cei mai multi oameni n-au convingeri, ci doar ordine de executat.
Citind ce scrie un/o anume Afodita (sic!) mă gândesc cu milă la ea, la această făptură.
Cică:
„Stiu ca v-a dat Crin in plic ce sa scrieti pe la gazeta (vezi articolul de ieri). Ieri erati strofocat ca astia (PDL) nu mai apar lea televiziunile mogulilor rai (de fapt nu erati strofocat, asa ati primit sarcina sa aratati ca PDL "incalca" democratia). Numai ca si ieri ca si azi aveti o carenta de logica. De aceea va intreb: de ce astia de la PDL apar totusi chiar in emisiunile colegilor dumneavoastra de la EVZ de pe B1TV? Va spun eu? Pentru ca MM, Lupea, Ghibutiu nu sunt asa obraznici ca Dumitrescu si Ursu si nici isterici ca Gadea, Ciutacu si fatuca aia de la Antena3 si mu mint in fata cum fac aia. De aceea cu respect va rog sa-i spuneti lui Crin sa nu se mai bage in "politica editoriala" personala a dumneavoastra...”
Încderc să nu mă enervez.
Răspund, totusi: dacă vor fi fiind carente de logică, exprimări nefericite, texte proaste samd, toate acestea îmi apartin. Mi-ar fi rusine dacă vreunui om care mă cunoaste, cu care interactionez, i-ar trece prin cap, fie si fugar, ideea nefericită de a-mi sugera să scriu într-un fel sau în altul, de bine sau de rău. E un subiect la care rămân sensibil.
Stiu, n-ar trebui să plec ochii la toti netrebnicii care îsi permit să spună că stiu ei. Pe unii îi văd la televizor. Altii se ascund, curajos, îndărătul unor pseudonime (idioate sau ba). Facem parte cu totii din spatiul public: si anonimii care înjură si prostii de jurnalisti care îsi dau cu părerea, care încearcă să comunice ceva. Si politicienii. Toti. Asta nu înseamnă nimic, desigur. De ce ne-am respecta unii pe altii?
P.S. Asta am scris în Tableta TV de azi:
Trăsniţi în NATO de Naşul Băsescu
Există o jumătate plină a paharului în împărţirea televiziunilor în rele şi bune (depinde cine priveşte paharul, of course!).
Emisiunea „Naşul”, de pe B1 TV, a avut cei mai mulţi telespectatori, luni seara, când preşedintele Traian Băsescu a rostit fraza: „Preşedintele (n.n. - Emil Boc) îşi pune o găşcuţă sub el. Să vii cu listă în PDL mi se pare o bolşevizare a partidului”. (Cred că termenul „găşcuţă” va face carieră.)
Românii care au preferat să-l vadă pe preşedinte au fost ceva mai mulţi (un maxim de 3,8 puncte rating) decât aceia care s-au uitat la „Trăsniţi în NATO”, pe Prima TV. Înseamnă ceva asta? Probabil doar atât: Băsescu încă vinde! E drept, „vinde” mai degrabă atunci când apare mai răruţ.
Citind ce scrie un/o anume Afodita (sic!) mă gândesc cu milă la ea, la această făptură.
Cică:
„Stiu ca v-a dat Crin in plic ce sa scrieti pe la gazeta (vezi articolul de ieri). Ieri erati strofocat ca astia (PDL) nu mai apar lea televiziunile mogulilor rai (de fapt nu erati strofocat, asa ati primit sarcina sa aratati ca PDL "incalca" democratia). Numai ca si ieri ca si azi aveti o carenta de logica. De aceea va intreb: de ce astia de la PDL apar totusi chiar in emisiunile colegilor dumneavoastra de la EVZ de pe B1TV? Va spun eu? Pentru ca MM, Lupea, Ghibutiu nu sunt asa obraznici ca Dumitrescu si Ursu si nici isterici ca Gadea, Ciutacu si fatuca aia de la Antena3 si mu mint in fata cum fac aia. De aceea cu respect va rog sa-i spuneti lui Crin sa nu se mai bage in "politica editoriala" personala a dumneavoastra...”
Încderc să nu mă enervez.
Răspund, totusi: dacă vor fi fiind carente de logică, exprimări nefericite, texte proaste samd, toate acestea îmi apartin. Mi-ar fi rusine dacă vreunui om care mă cunoaste, cu care interactionez, i-ar trece prin cap, fie si fugar, ideea nefericită de a-mi sugera să scriu într-un fel sau în altul, de bine sau de rău. E un subiect la care rămân sensibil.
Stiu, n-ar trebui să plec ochii la toti netrebnicii care îsi permit să spună că stiu ei. Pe unii îi văd la televizor. Altii se ascund, curajos, îndărătul unor pseudonime (idioate sau ba). Facem parte cu totii din spatiul public: si anonimii care înjură si prostii de jurnalisti care îsi dau cu părerea, care încearcă să comunice ceva. Si politicienii. Toti. Asta nu înseamnă nimic, desigur. De ce ne-am respecta unii pe altii?
P.S. Asta am scris în Tableta TV de azi:
Trăsniţi în NATO de Naşul Băsescu
Există o jumătate plină a paharului în împărţirea televiziunilor în rele şi bune (depinde cine priveşte paharul, of course!).
Emisiunea „Naşul”, de pe B1 TV, a avut cei mai mulţi telespectatori, luni seara, când preşedintele Traian Băsescu a rostit fraza: „Preşedintele (n.n. - Emil Boc) îşi pune o găşcuţă sub el. Să vii cu listă în PDL mi se pare o bolşevizare a partidului”. (Cred că termenul „găşcuţă” va face carieră.)
Românii care au preferat să-l vadă pe preşedinte au fost ceva mai mulţi (un maxim de 3,8 puncte rating) decât aceia care s-au uitat la „Trăsniţi în NATO”, pe Prima TV. Înseamnă ceva asta? Probabil doar atât: Băsescu încă vinde! E drept, „vinde” mai degrabă atunci când apare mai răruţ.
marți, 13 aprilie 2010
Drumul lui Zeus către Tataie
Multi se întreabă dacă atacul la mogulii PDL lansat aseară de Traian Băsescu, la emisiunea „Nasul”, e pe bune sau e doar o smecherie. Eu cred că e mai degrabă pe bune. Voi explica de ce, mai târziu.
Deocamdată, am citit o interpretare interesantă, Ioana Lupea.
Eu cred că Traian Băsescu luptă acum să-si mentină puterea totală în PDL si, incredibil, începe să semene întrucâtva cu Ion Iliescu din perioada Năstase. Dar numai întrucâtva. Să nu vă mirati însă dacă veti auzi că, pe Aleea Modrogan, nu i se mai spune Zeus, ci Tataie.
Deocamdată, am citit o interpretare interesantă, Ioana Lupea.
Eu cred că Traian Băsescu luptă acum să-si mentină puterea totală în PDL si, incredibil, începe să semene întrucâtva cu Ion Iliescu din perioada Năstase. Dar numai întrucâtva. Să nu vă mirati însă dacă veti auzi că, pe Aleea Modrogan, nu i se mai spune Zeus, ci Tataie.
Hârtie igienică pentru Mesager
Aflu de la Alexandru despre schimbarea la faţă a Mesagerului, buletinul de stiri de la televiziunea publică basarabeană. El sugerează o analiză între prestaţia din jurnalul de ştiri din seara de 7 aprilie 2010 şi cea din seara de 7 aprilie 2009. Aceeaşi oameni care mâncau rahat în urmă cu an, recunosc că au fost nişte dobitoci şi vorbesc acum fix în oglindă, cu acelaşi ton, cu aceleaşi cuvinte şi cu aceeaşi convingere schimbând personajele.
"Aceiași tipi care spuneau cu un an în urmă că Boboc a fost un drogat intoxicat cu nu știu ce substanță, ce învinuiau tinerii că au încercat să uzurpeze puterea în stat și stăteau în rând pentru a-l pupa cu patos în fund pe Voronin", spune Alexandru, cu amar.
Victor Rebengiuc le aducea un sul de hârtie igienică celor de la autointitulata Telviziune Română Liberă. E nevoie de hârtie igienică şi în Basarabia. De multă.
P.S. Tot răul spre bine: considerând că e valabilă ideea că basarabeanul de rând e încă manipulabil, că îşi ia informaţia în special de la televizor (în special de la Mesager), e foarte posibil ca multora să li se facă lumină. Unii, cei mai sensibili la lozinci, le vor înghiţi pe cele noi. Oricum erau nemulţumiţi de sărăcie şi lipsă de speranţă - acum ştiu cine a fost de vină: comuniştii. Alţii vor fi având, pur şi simplu, revelaţii. Întâi şocaţi, ei vor fi realizând că adevărul pe care-l ştiau era o mare minciună şi că băieţii şi fetele lor plecaţi la studii în capitală sau în România nu vorbeau prostii când le ziceau că Voronin şi compania erau nişte impostori.
Tuturor le zic: fiţi încrezători! Nu cred că partidul comunist va face prea mare brânză la viitoarele alegeri, oricât de mult s-ar certa între ei cei aflaţi acum la putere. Comuniştii (cel puţin comuniştii ăia) nu cred că vor mai reveni în mare forţă; în orice caz, nu acum şi nu sub numele ăsta. Cred că sunt suficient de compromişi încât să-şi dea seama că până şi ei trebuie să se democratizeze niţel. Părerea mea.
"Aceiași tipi care spuneau cu un an în urmă că Boboc a fost un drogat intoxicat cu nu știu ce substanță, ce învinuiau tinerii că au încercat să uzurpeze puterea în stat și stăteau în rând pentru a-l pupa cu patos în fund pe Voronin", spune Alexandru, cu amar.
Victor Rebengiuc le aducea un sul de hârtie igienică celor de la autointitulata Telviziune Română Liberă. E nevoie de hârtie igienică şi în Basarabia. De multă.
P.S. Tot răul spre bine: considerând că e valabilă ideea că basarabeanul de rând e încă manipulabil, că îşi ia informaţia în special de la televizor (în special de la Mesager), e foarte posibil ca multora să li se facă lumină. Unii, cei mai sensibili la lozinci, le vor înghiţi pe cele noi. Oricum erau nemulţumiţi de sărăcie şi lipsă de speranţă - acum ştiu cine a fost de vină: comuniştii. Alţii vor fi având, pur şi simplu, revelaţii. Întâi şocaţi, ei vor fi realizând că adevărul pe care-l ştiau era o mare minciună şi că băieţii şi fetele lor plecaţi la studii în capitală sau în România nu vorbeau prostii când le ziceau că Voronin şi compania erau nişte impostori.
Tuturor le zic: fiţi încrezători! Nu cred că partidul comunist va face prea mare brânză la viitoarele alegeri, oricât de mult s-ar certa între ei cei aflaţi acum la putere. Comuniştii (cel puţin comuniştii ăia) nu cred că vor mai reveni în mare forţă; în orice caz, nu acum şi nu sub numele ăsta. Cred că sunt suficient de compromişi încât să-şi dea seama că până şi ei trebuie să se democratizeze niţel. Părerea mea.
luni, 12 aprilie 2010
Boicotul cu asterisc
Asadar, boicotăm de rupem Realitatea TV si Antena 3. Bun, n-o să-l dăm afară pe Cristian Preda că a ridicat nitel plapuma, e bun un teribilist printre noi. Mai ridicăm un pic plapuma, că asa i-a venit o idee lui Adrian Videanu: o lăsăm pe Teo Trandafir la televiziunie dracului, pusche pe limbă, că poate votează si telespectatori posturilor damnate.
Zău, cred că pedelistii pun prea mult pret pe schema cu inventarea unor dusmani ai poporului (de exemplu niste televiziuni) împotriva cărora tot românul trebuie să lupte, cu entuziasm, dacă asa indică Marele Arătător.
NOTĂ.
Am zis ceva mai pe larg aici. Înjurăturile obişnuite, nimic deosebit pănâ la ora asta.
Zău, cred că pedelistii pun prea mult pret pe schema cu inventarea unor dusmani ai poporului (de exemplu niste televiziuni) împotriva cărora tot românul trebuie să lupte, cu entuziasm, dacă asa indică Marele Arătător.
NOTĂ.
Am zis ceva mai pe larg aici. Înjurăturile obişnuite, nimic deosebit pănâ la ora asta.
M-am pripit cu decenţa
Cred că m-am înselat nitel. Sau, poate, decenta despre care vorbeam în Tableta TV din Evz a fost doar un fenomen de weekend. Azi, când se vor fi întors niste producători din weekend, am început să văd coperti mai „cu simtire” la televiziunile de stiri. Deci uitati partea cu decenta, retineti-o pe aia cu civilizatia!
P.S. Reproduc mai jos tableta, pentru cei care n-au dat click ;)
Omagiu Poloniei
Weekendul TV care a trecut a fost marcat de accidentul tragic de la Smolensk.
Cel mai mult m-a surprins decenţa televiziunilor de ştiri din România. Cu excepţia unui generic prea voit storcător de lacrimi (Antena 3), televiziunile de ştiri din România au tratat profesionist evenimentul. „De vină” poate că au fost polonezii, care s-au adunat în tăcere la Varşovia, dar şi la Bucureşti sau la Suceava, şi au dovedit nobleţe în solidaritate.
Vor şti să meargă mai departe, dârz. E greu să compari cu alte evenimente accidentul aviatic în care au pierit preşedintele Poloniei, Lech Kaczynsky, soţia sa, cei mai importanţi şefi ai armatei poloneze şi ai serviciilor speciale şi numeroase alte personalităţi. Decenţa şi solidaritatea sunt semne de civilizaţie.
P.S. Reproduc mai jos tableta, pentru cei care n-au dat click ;)
Omagiu Poloniei
Weekendul TV care a trecut a fost marcat de accidentul tragic de la Smolensk.
Cel mai mult m-a surprins decenţa televiziunilor de ştiri din România. Cu excepţia unui generic prea voit storcător de lacrimi (Antena 3), televiziunile de ştiri din România au tratat profesionist evenimentul. „De vină” poate că au fost polonezii, care s-au adunat în tăcere la Varşovia, dar şi la Bucureşti sau la Suceava, şi au dovedit nobleţe în solidaritate.
Vor şti să meargă mai departe, dârz. E greu să compari cu alte evenimente accidentul aviatic în care au pierit preşedintele Poloniei, Lech Kaczynsky, soţia sa, cei mai importanţi şefi ai armatei poloneze şi ai serviciilor speciale şi numeroase alte personalităţi. Decenţa şi solidaritatea sunt semne de civilizaţie.
sâmbătă, 10 aprilie 2010
Uşor cu PD-L la Realitatea şi Antena
Prima reacţie a omului simplu la decizia PD-L de a nu mai merge la televiziunile mogulilor răi: ăştia iar se pun pe baricade? I-a lăsat nervii pe bune sau calculat?
Bogdan Dima zice că mai degrabă calculat şi oferă cinci argumente:
1) ocuparea agendei publice cu probleme marginale
2) această atitudine înseamnă continuitate
3) de ce s-ar duce, criticabili fiind, doar ca să fie criticaţi?
4) "dezbinarea" media - aleşii de către PD-L se vor întrece să-i bucure pe stăpâni. Vor rezulta polemici mai acide şi o stare de tranşee mai generală, stare de criză în care se mişcă mai bine
5) diminuarea, prin consecinţă, a cotei de piaţă a teveurilor mogulilor răi şi sprijin pentru cele amice.
Bogdan Dima zice că mai degrabă calculat şi oferă cinci argumente:
1) ocuparea agendei publice cu probleme marginale
2) această atitudine înseamnă continuitate
3) de ce s-ar duce, criticabili fiind, doar ca să fie criticaţi?
4) "dezbinarea" media - aleşii de către PD-L se vor întrece să-i bucure pe stăpâni. Vor rezulta polemici mai acide şi o stare de tranşee mai generală, stare de criză în care se mişcă mai bine
5) diminuarea, prin consecinţă, a cotei de piaţă a teveurilor mogulilor răi şi sprijin pentru cele amice.
vineri, 9 aprilie 2010
Decebal, căptenia lui Tom Cruise
Mă uit cu tot mai mult interes la documentarele de pe Viasat History. Joi am văzut unul despre daci (niste daci americanizati), insuficient (adică deloc!) promovat. Am scris pentru Evz Tableta TV de mai jos:
Decebal, un Saddam Husein al romanilor
Americanii au făcut, în anul 2005, un documentar despre „Viaţă şi moarte la Roma”. În episodul de joi seara am aflat că, pentru romani, Decebal era ca Saddam Husein pentru americanii de acum. Se face o paralelă între razboiale daco-romane şi cel din Golf. Mă rog, oamenii şi-au vândut marfa astfel încât telespectatorul să priceapă mai uşor. Au sacrificat detaliile pentru a păstra ideea. Ideea că s-a mai întâmplat ceva şi înainte de debarcarea lui Columb şi de evenimentele din filmul „300”.
Apropo de detalii, documentarul urmăreşte şi „povestea adevarată” a soldatului roman Maximus , căruia i s-a găsit un corespondent la daci. Şi pentru că trebuia să poarte un nume, dacului i s-a zis... Burebista! Un fel de Tom Cruise în „Ultimul samurai”.
Celor sensibili la aceste detalii le zic doar că dacii sunt priviţi cu o oarecare simpatie şi că producţia de pe Viasat History poate fi un mesaj că se poate.
Decebal, un Saddam Husein al romanilor
Americanii au făcut, în anul 2005, un documentar despre „Viaţă şi moarte la Roma”. În episodul de joi seara am aflat că, pentru romani, Decebal era ca Saddam Husein pentru americanii de acum. Se face o paralelă între razboiale daco-romane şi cel din Golf. Mă rog, oamenii şi-au vândut marfa astfel încât telespectatorul să priceapă mai uşor. Au sacrificat detaliile pentru a păstra ideea. Ideea că s-a mai întâmplat ceva şi înainte de debarcarea lui Columb şi de evenimentele din filmul „300”.
Apropo de detalii, documentarul urmăreşte şi „povestea adevarată” a soldatului roman Maximus , căruia i s-a găsit un corespondent la daci. Şi pentru că trebuia să poarte un nume, dacului i s-a zis... Burebista! Un fel de Tom Cruise în „Ultimul samurai”.
Celor sensibili la aceste detalii le zic doar că dacii sunt priviţi cu o oarecare simpatie şi că producţia de pe Viasat History poate fi un mesaj că se poate.
joi, 8 aprilie 2010
Cătuse la dublu
Aflu stirea că afaceristul Costel Căsuneanu si judecătorul Florin Costiniu au fost scosi din sediul DNA în cătuse, legati unul de altul. Povestea asta cu dosarul Voicu e din ce în ce mai interesantă. Mediatic vorbind, of course.
Băsescu 2010 = Năstase 2004
Pe mine mă indignează racolările PDL. Încă mă indignează ipocrizia.
Nu-i înteleg pe oamenii normali, cu capul pe umeri, care încă înghit orice vine dinspre Traian Băsescu et Co. si îi condamnă pe cei care se revoltă. Încerc să-i înteleg, asa cum încercam să-i înteleg pe iliescenii anilor 90. Dar acum informatia e pe toate gardurile, ca să zic asa.
Dar cel mai mult mă duce la disperare lipsa caracterelor. Cu ce e mai bun regimul Băsescu 2010 decât regimul Năstase 2004? În esentă, cu nimic. S-au schimbat niste oameni (unii s-au schimbat cu ei însisi!), dar metehnele au rămas aceleasi. Si atunci? Ne învârtim în cerc.
NOTĂ.
Am scris mai multe despre asta în Evz.
Nu-i înteleg pe oamenii normali, cu capul pe umeri, care încă înghit orice vine dinspre Traian Băsescu et Co. si îi condamnă pe cei care se revoltă. Încerc să-i înteleg, asa cum încercam să-i înteleg pe iliescenii anilor 90. Dar acum informatia e pe toate gardurile, ca să zic asa.
Dar cel mai mult mă duce la disperare lipsa caracterelor. Cu ce e mai bun regimul Băsescu 2010 decât regimul Năstase 2004? În esentă, cu nimic. S-au schimbat niste oameni (unii s-au schimbat cu ei însisi!), dar metehnele au rămas aceleasi. Si atunci? Ne învârtim în cerc.
NOTĂ.
Am scris mai multe despre asta în Evz.
miercuri, 7 aprilie 2010
Lăzăroiu o ajută pe Teo, dar fără bani
Sebastian Lăzăroiu a confirmat ieri, chiar dacă a vrut să infirme, implicarea în campania electorală a prospetei pedeliste Teo Trandafir, asa cum scria Mircea Marian pe blog. Mai primesc câte un telefon de la partid, mai răspund la câte o întrebare, dar atât, a răspuns el, la emisiunea „Evenimentele zilei”, de pe B1TV. Apoi a explicat că „implicare” înseamnă functie si retribuire, ceea ce nu e cazul.
Acum, nu e de mirare că stimabilul consilier prezidential face tot ce poate pentru ca PDL sa castige colegiul 19. Dar nu e nici cuser, cel putin raportat la prevederile privind neutralitatea politică a Administratiei Prezidentiale.
Acum, nu e de mirare că stimabilul consilier prezidential face tot ce poate pentru ca PDL sa castige colegiul 19. Dar nu e nici cuser, cel putin raportat la prevederile privind neutralitatea politică a Administratiei Prezidentiale.
marți, 6 aprilie 2010
Ouăle din capul lui Boc
NOTĂ. Mai jos e faza cu oul pe care i l-a spart taică-său în cap. Si mai jos e Tableta TV care consemnează episodul.
Cele două lovituri de ou
De la Paştele TV 2010 vom rămâne, probabil, cu incredibila secvenţă în care distinsul domn Boc senior şi-a pocnit fiul în cap, de două ori, cu un ou roşu (sau portocaliu?).
Eu am văzut faza pe Realitatea, dar am aflat că Antena 3 a dezbătut-o pe larg (şi apoi a tot difuzat-o!; totuşi, nu de atâtea ori cât ni s-a oferit palmapumnul lui Băsescu, la prezidentiale).
Două înţelesuri derivă din această întâmplare:
1) atunci când vrei să pari de gaşcă şi să transmiţi poporului ideea că eşti un om simplu, ca toată lumea, poţi cădea în penibil. Chiar şi cu concursul celor pe care îi expui.
Şi 2): e bine că la Răchiţele nu se vopsesc, de Paşte, ouă de bibilică. Sunt mici şi au coajă tare. Foarte tare.
NOTĂ MICĂ. Redau mai jos si filmuletul cu caderea lui Boc. Să fie aici.
NOTĂ MICĂ. Redau mai jos si filmuletul cu caderea lui Boc. Să fie aici.
sâmbătă, 3 aprilie 2010
Fiecare cu telecomanda lui
Telecomanda mea
Pe vremea lui Ceauşescu, le spun copiilor mei, aveam un singur program TV, dar visam să fie multe, cel mult şase, să pot alege. Pe vremea aia nu existau nici telecomenzi, desigur, le zic, fiindcă n-aveai ce face cu ele.
Şi, totuşi, unii aveau, mă corectez, amintindu-mi că inventasem telecomanda cu fir - un prelungitor la care pusesem un întrerupător, să pot stinge televizorul din pat, noaptea, când se termina programul şi mi-era lene să mă duc până la butonul roşu.
Azi nici nu mai ştiu numărul programelor la care am acces. La telecomandă, primelor nouă butoane le corespund, în ordine: TVR1, Realitatea TV, Antena 3, Pro TV, Antena 1, HBO, Pro Cinema, TV 1000 şi Viasat History. Aş mai primeni câte ceva, dar n-am timp.
Pe vremea lui Ceauşescu, le spun copiilor mei, aveam un singur program TV, dar visam să fie multe, cel mult şase, să pot alege. Pe vremea aia nu existau nici telecomenzi, desigur, le zic, fiindcă n-aveai ce face cu ele.
Şi, totuşi, unii aveau, mă corectez, amintindu-mi că inventasem telecomanda cu fir - un prelungitor la care pusesem un întrerupător, să pot stinge televizorul din pat, noaptea, când se termina programul şi mi-era lene să mă duc până la butonul roşu.
Azi nici nu mai ştiu numărul programelor la care am acces. La telecomandă, primelor nouă butoane le corespund, în ordine: TVR1, Realitatea TV, Antena 3, Pro TV, Antena 1, HBO, Pro Cinema, TV 1000 şi Viasat History. Aş mai primeni câte ceva, dar n-am timp.
vineri, 2 aprilie 2010
Bâza
Nu ştiu de ce, dar eu am început să mă satur de povestea cu Cătălin Voicu. Unii fac circ, plecând de aici. Unii vor să supraliciteze, dând o culoare politică şi atât, alţii se martirizează. Judecătorii vor scăpa basma curată. Cu toţii vor scăpa basma curată, inclusiv clovnul.
Acum bârâie afaceri mai mari sau mai mici ale clientelei PDL. Lumea se regrupează. Totul e joc politic, deşi lucrurile sunt grave. După cum am mai spus, atunci când mafioţii chiar se luptă între ei, e bine, pentru că toţi au dreptate când se acuză.
Tare mi-e teamă (şi spun o banalitate...) că asistăm doar la reţmpărţiri şi mici castane date unul altuia. E doar o bâză la care proştii stau şi se uită, în timp ce şmecherii îi fac la portofel.
Acum bârâie afaceri mai mari sau mai mici ale clientelei PDL. Lumea se regrupează. Totul e joc politic, deşi lucrurile sunt grave. După cum am mai spus, atunci când mafioţii chiar se luptă între ei, e bine, pentru că toţi au dreptate când se acuză.
Tare mi-e teamă (şi spun o banalitate...) că asistăm doar la reţmpărţiri şi mici castane date unul altuia. E doar o bâză la care proştii stau şi se uită, în timp ce şmecherii îi fac la portofel.
joi, 1 aprilie 2010
Greva văzută la teve
Musca din troleu
O coloană nesfârşită de maşini mici, filmată de la nivelul intersecţiei. Claxoane. Voxuri ţipate. Oameni nervoşi, îngrămădindu-se la gurile de metrou. Oameni umplând trotuarele. Ecranul televizorului se împarte în două sau trei ferestre.
Una e din studio, alta e cu imagini din trafic, alta de la sediul RATB/dintr-o autobază unde troleele şi autobuzele veghează grupuri de şoferi fumând. Ştiţi tabloul.
Sincron: „Bucurestenii să nu se supere, chiar dacă lor le-au scăzut deja salariile. Ei nu muncesc atât cât muncim noi”. Cut.
Discuţii savante în studio. Dincolo de ele, rămâne convingerea şoferului de troleu care crede că el e buricul Capitalei. Că oamenii pe care îi căra sunt nişte muşte.
Sindicalisme de doi bani. Înverşunări tâmpite. Manipulări.
O coloană nesfârşită de maşini mici, filmată de la nivelul intersecţiei. Claxoane. Voxuri ţipate. Oameni nervoşi, îngrămădindu-se la gurile de metrou. Oameni umplând trotuarele. Ecranul televizorului se împarte în două sau trei ferestre.
Una e din studio, alta e cu imagini din trafic, alta de la sediul RATB/dintr-o autobază unde troleele şi autobuzele veghează grupuri de şoferi fumând. Ştiţi tabloul.
Sincron: „Bucurestenii să nu se supere, chiar dacă lor le-au scăzut deja salariile. Ei nu muncesc atât cât muncim noi”. Cut.
Discuţii savante în studio. Dincolo de ele, rămâne convingerea şoferului de troleu care crede că el e buricul Capitalei. Că oamenii pe care îi căra sunt nişte muşte.
Sindicalisme de doi bani. Înverşunări tâmpite. Manipulări.